Presa internaţională îşi aţinteşte privirile asupra summitului inter-coreean care se desfăşoară în zona demilitarizată ce separă cele două state asiatice. De la Seoul, ziarul Korea Herald prezintă programul întâlnirii „istorice” dintre preşedintele Moon Jae-in şi omologul său din nord, Kim Jong-un. „Ceremonia de bun-venit include o trecere în revistă a gărzii de onoare sud-coreene”, iar după pauza de prânz „cei doi lideri vor replanta un pin, simbol al păcii şi prosperităţii, în zona demilitarizată care de 65 de ani simbolizează conflictul şi separarea”, relatează ziarul sud-coreean. Cu precizarea că arborele a răsărit în 1953, anul semnării armistiţiului”. Le Monde punctează că preşedintele Kim „devine primul lider nord-coreean care calcă pe pământ sud-coreean, de la sfârşitul războiului”. Discuţiile dintre „nepotul fondatorului Coreii de Nord şi fiul unui refugiat care şi-a găsit adăpost în sud” ar „putea tempera” o situaţie care a devenit „cea mai mare ameninţare singulară la adresa securităţii globale”, estimează The Guardian. Cotidianul londonez atenţionează însă că „optimismul cedează loc realismului în privinţa rezultatului la care pot ajunge cei doi bărbaţi”, dar „ei ar putea conveni un acord interimar” care să „pună capăt ostilităţilor”. Iar în privinţa securităţii mai largi, un maxim rezultat eventual ar putea fi „o oarecare clarificare a garanţiilor de securitate pe care le cere Kim în schimbul distrugerii arsenalului său nuclear”, consideră acelaşi ziar britanic. Un alt ziar de pe malul Tamisei, Financial Times opinează că „disponibilitatea Phenianului de a sista testele nucleare” s-ar putea datora „prăbuşirii” principalului poligon de încercări folosit de nord-coreeni, aflat într-o zonă muntoasă. Summitul dintre cele două Corei este însă o „etapă crucială spre dialogul Kim-Trump”, remarcă Le Monde, iar Wall Street Journal informează că pentru summitul americano-nord-coreean, preşedintele Donald Trump are în vedere „trei sau patru zile” şi nu mai puţin de cinci locuri unde s-ar putea desfăşura întâlnirea cu liderul nord-coreean „care este aşteptată la mijlocul lunii iunie”. Deocamdată, liderul de la Casa Albă primeşte vizita cancelarului german, după cea a preşedintelui francez. „Tromba de şarm francez tocmai a ratat încercarea de a conveni un armistiţiu între administraţia Trump şi Europa”, constată Washington Post, cu atenţionarea că „acum vine Merkel”. New York Times reliefează că „spre deosebire de pompa cu care a fost răsfăţat preşedintele francez, cancelarul german va primi un prânz de lucru şi este de aşteptat ca totul să se reducă la afaceri”. Mai ales că „Berlinul se teme că Trump va impune taxe vamale Europei de la 1 mai”, după cum scrie Le Soir din Belgia. Şi confirmă Frankfurter Allgemeine: înainte de vizita pe care Angela Merkel o face la Washington, „guvernul federal a lăsat să se înţeleagă că sunt puţine speranţe de prelungire a scutirii de taxele vamale” impuse anterior de administraţia americană. Presa britanică notează că „Donald Trump va face o vizită în Regatul Unit în ziua de vineri 13 iulie”. Va fi o vizită de lucru şi va avea loc imediat după summitul NATO, precizează The Telegraph. Ziarele străine reţin şi o altă vizită care are loc zilele acestea. „În timpul vizitei pe care o face în China, premierul indian Narendra Modi va încerca să obţină, explicit sau nu, ajutorul preşedintelui Xi Jinping pentru a câştiga alegerile care vor avea loc anul viitor în India”, remarcă New York Times. La fel de interesantă pentru presa străină rămâne zona Orientului Mijlociu, dominată de numeroase conflicte. Israelul este neliniştit că livrarea sistemului defensiv antiaerian rusesc către Siria ar fi „destinată a proteja forţele iraniene de atacurile preventive ale aviaţiei israeliene”, remarcă Le Figaro, în vreme ce Jerusalem Post relatează că „emisarul Israelului la ONU a spus că Iranul a recrutat cel puţin 80.000 de luptători şiiţi pe care îi antrenează la o bază” din imediata apropiere a Damascului. În fine, în alt registru, jurnalul Politico din Belgia publică un sondaj Eurobarometru potrivit căruia „irlandezii sunt cei mai fericiţi cetăţeni ai Europei”, în vreme ce românii se plasează la capătul opus al acestui clasament care se bazează pe criterii precum „echitate, egalitate de şanse şi mobilitate”./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
