Începem o nouă săptămână marcată de seria de evenimente politice şi diplomatice de anvergură petrecute în ultimele zile pe scena internaţională. Dintre acestea, presa reţine cu precădere vizitele făcute la Washington de liderii francez şi german dar şi întâlnirea istorică dintre preşedinţii celor două Corei. Atrăgând atenţia că vizita la Washington a cancelarului german Angela Merkel nu poate fi ruptă din contextul întâlnirii anterioare dintre preşedinţii american şi francez, Financial Times titrează „Vizita Angelei Merkel în SUA, umbrită de triumful lui Macron”. „Preşedintele francez părea să consfinţească o nouă epocă de aur a relaţiilor dintre SUA şi Franţa. Spre deosebire de dna Merkel, lidera deloc iubită a unei ţări pe care dl Trump o consideră un adversar al intereselor SUA. De la ‘povara’ NATO până la comerţ, Iran şi conducta de gaze Nord Stream 2, Statele Unite văd în Germania un partener pe care nu se pot baza şi care promovează politici în detrimentul obiectivelor americane”, comentează Financial Times. Angela Merkel este însă cel mai proamerican partener pe care îl pot avea Statele Unite în Germania, opinează ziarul polonez Rzeczpospolita. „Politica germană se îndepărtează tot mai mult de vectorul proatlantic. Urmărind obținerea popularității de către politicienii generației mai tinere, putem admite de-a dreptul că, paradoxal, Angela Merkel este ultimul cancelar atât de proamerican. Indiferent cine ar conduce după ea, probabil că se va distanța și mai mult de SUA”. Întâlnirea istorică dintre liderii celor două Corei este un alt subiect care trezeşte ample ecouri în presa internaţională. Trecând de aspectul simbolic al întâlnirii, „La sfârșitul unei zile istorice cu un program stabilit la milimetru, cei doi preşedinţi s-au angajat să lucreze pentru un acord de pace și pentru denuclearizarea totală a peninsulei”, scrie Courrier Internaţional. Liderii au decis totodată să pregătească un acord de pace care să înlocuiască armistițiul din 1953. Cele două Corei vor organiza discuții trilaterale, cu Statele Unite, sau în patru, şi cu China, pentru a pregăti tratatul de pace. Declaraţia comună prevede şi reactivarea acordurilor de cooperare economică suspendate și construirea de legături feroviare și rutiere între Sud și Nord, mai notează Courrier Internaţional. Însă de aici şi până a se vorbi despre unificarea celor două Corei este cale foarte lungă, atrage atenţia Rzeczpospolita. „Imaginile actuale de la granița celor două Corei sunt fără îndoială plăcute ochiului” însă atât Phenianul cât şi Seulul sunt conştiente de costurile reunificării, după ce „au urmărit înghițirea RDG de către Republica Federală Germană”. „Iar Kim Jong-un știe cum au sfârșit mulți dictatori sângeroși. Dacă ar renunța la rachetele capabile să zboare mii de kilometri și la arma nucleară ar ajunge într-adevăr în liga liderilor țărilor sărace, foarte nesiguri de viitor”, mai comentează ziarul polonez. Totuşi liderul de la Phenian face un pas important pentru a-şi demonstra bunăvoinţa, anunţând închiderea centrului de testare a armelor nucleare din nordul ţării, scrie The Independent. „Evenimentul ar putea servi în cadrul negocierilor nucleare cruciale pe care domnul Kim le va purta cu preşedintele Trump în următoarele săptămâni, în contextul scepticismului extins privind posibilitatea ca Nordul să renunţe în totalitate la armele sale nucleare”. Decizia privind închiderea centrului vine la scurt timp după anunţul preşedintelui american că întâlnirea sa cu Kim Jong-un ar putea avea loc în „următoarele trei-patru săptămâni”. Potrivit Bloomberg, preşedintele american a declarat că au fost alese câteva posibile locaţii pentru întâlnire şi că se aşteaptă să obţină rezultate bune. Însă există şi varianta să nu se ajungă la un acord, caz în care – după cum menţionează The Independent – preşedintele american s-a declarat hotărât să nu repete ceea ce el a numit „greşelile administraţiei Obama în acordul nuclear cu Teheranul”. Presa internaţională reţine şi o serie de aspecte legate de apariţia unui conflict deschis la Bucureşti între preşedinte şi premier. „Preşedintele României cere demisia premierului”, titrează Le Figaro, comentând că disputa „are loc pe fondul luptei politice” privind eventuala mutare a ambasadei României din Israel la Ierusalim. Preşedintele a acuzat – cităm – că „Doamna Dăncilă nu se ridică la înălţimea rolului ei de premier şi prin aceasta guvernul devine sursă de vulnerabilitate”. Le Figaro reia firul evenimentelor, amintind că un document adoptat de guvern săptămâna trecută vizează analizarea transferului ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Apreciind că un astfel de transfer contravine dreptului internaţional, şeful statului se opune şi deplânge faptul că nu a fost informat în prealabil despre această decizie” şi despre vizita pe care urma să o facă în Israel premierul român, mai arată publicaţia franceză. The Washington Post o citează pe premierul Dăncilă, care spune că nu îşi dă demisia pentru că se bucură în continuare de susținerea PSD şi că a făcut treabă bună./fmatei/sdm2
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
