„Uniunea Europeană a dat startul bătăliei pentru bugetul post-Brexit”, titrează Wall Street Journal, anticipând că va fi o dezbatere lungă şi crâncenă între statele net contributoare şi membrii mai noi care se bazează pe fondurile primite de la blocul comunitar. În ciuda golului bugetar lăsat de Brexit, Comisia Europeană cere un buget mai mare pentru perioada 2021-2027, propunând suma de 1.279 de miliarde de euro, adică 1,11% din Venitul Naţional Brut cumulat al statelor membre, notează Le Soir. „Noul buget este o ocazie pentru a ne construi viitorul ca o Uniune nouă, ambiţioasă, cu 27 de state membre legate între ele prin solidaritate”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de Le Soir. Cotidianul belgian observă că sunt propuse tăieri în special de la agricultură şi fondurile de coeziune şi că se acordă în schimb mai multă atenţie supravegherii frontierelor, securităţii, cercetării şi tehnologiei. Având de înfruntat noi provocări presante, precum terorismul şi migraţia, Comisia prezidată de Jean-Claude Juncker doreşte să modifice criteriile de eligibilitate pentru fondurile de coeziune, diminuând criteriul nivelului de prosperitate al unei ţări şi luând în considerare factori precum şomajul, schimbările climatice şi integrarea imigranţilor. De asemenea, Comisia vrea să se asigure că guvernele statelor membre respectă statul de drept, introducând un mecanism care va lega accesul la fondurile europene de principiul unui sistem judiciar independent, scrie Bloomberg, comentând că restrângerea fondurilor de coeziune este criticată de statele est-europene care se tem că ar putea pierde miliarde de euro. În opinia Politico, această iniţiativă are menirea de „a pedepsi statele care încalcă valorile de bază ale UE”. Chiar dacă preşedintele Juncker a insistat că nu sunt vizate anumite ţări, este evident că măsura a fost proiectată să transmită un semnal puternic Poloniei – aflată în conflict cu Bruxelles-ul din cauza acţiunilor care îi oferă guvernului mai mult control asupra sistemului judiciar – dar şi Ungariei, unde premierul Viktor Orban este acuzat de reprimarea unor instituţii independente, precum organizaţiile non-guvernamentale sau presa, comentează Politico. Publicaţia mai scrie că în acelaşi timp Comisia Europeană transmite un avertisment şi altor ţări fost comuniste din Europa Centrală şi de Est, precum România şi Slovacia, în legătură cu care oficialii UE sunt îngrijoraţi că ar putea urma aceeaşi direcţie ca Polonia şi Ungaria. „Noul test bugetar al UE privind statul de drept evidenţiază amplificarea divizării Est-Vest”, consideră The Times, explicând că propunerea este susţinută de Franţa, Germania şi Olanda, dar este criticată de guvernele est-europene care detestă să fie silite să accepte modelul judiciar vest-european. Sub titlul „Îndrăzneala bine-venită a Comisiei Europene pentru apărarea statului de drept”, editorialul Le Monde salută impunerea unei condiţionalităţi între acordarea de fonduri europene şi existenţa unui sistem judiciar independent în statele beneficiare. „Guvernele de la Varşovia şi Budapesta se vor ridica, inevitabil, împotriva a ceea ce ele consideră drept măsuri punitive. Totuşi, nu e vorba să se pedepsească, ci pur şi simplu să se amintească, dincolo de discursurile despre democraţie precum cel rostit recent de preşedintele Emmanuel Macron în faţa Parlamentului de la Strasbourg, că apartenenţa la UE cere respectarea regulilor şi valorilor comune”, conchide Le Monde.
Dincolo de disputele bugetare interne, Uniunea Europeană mai are de rezolvat şi disputele comerciale cu principalul său aliat, Statele Unite. Deşi, după cum anunţă The Guardian, „preşedintele Donald Trump amână decizia privind impunerea unor tarife suplimentare pentru importul de aluminiu şi oţel din UE”, „Europa este iritată şi nicidecum recunoscătoare”, observă New York Times. „Agenda comercială agresivă a lui Trump provoacă tensiuni tot mai intense”, observă Wall Street Journal, mai ales după ce un înalt oficial american a confirmat, potrivit The Hill, ideea introducerii unor cote de import pentru ţările exceptate de la impunerea noilor tarife. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker îi dă o replică dură lui Donald Trump, avertizându-l că Uniunea „nu va negocia sub ameninţare”, remarcă ziarul britanic Express.
Tot pe plan european, perspectiva unui Brexit fără încheierea unui acord cu Bruxelles-ul pare a se îndepărta. „Nu vom avea un Brexit dur. Nu există suficienţi parlamentari care să-l susţină”, titrează The Guardian, în timp ce Reuters vorbeşte despre noua durere de cap a premierului Theresa May, şi anume negocierea, în pofida opoziţiei unor membri ai partidului său, a unei uniuni vamale cu UE. „Theresa May repetă că ea vrea să părăsească uniunea vamală şi piaţa unică pentru a putea negocia liber cu propriii parteneri comerciali, în special cu Statele Unite şi cu ţările din Commonwealth, dar cum UE reprezintă aproape jumătate din comerţul exterior britanic, May studiază acum posibilităţile de a limita impactul Brexit-ului”, detaliază Courrier International.
În final, cu ocazia Zilei Internaţionale a Presei, sărbătorită la data de 3 mai, reţinem pledoaria înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini, în favoarea libertăţii presei şi a jurnalismului independent. „Uniunea Europeană este construită pe valorile democraţiei, drepturile omului şi statul de drept, precum şi pe o presă liberă şi pluralistă”, o presă liberă care „joacă un rol crucial în promovarea bunei guvernări, a transparenţei şi a răspunderii”, notează EU News, în timp ce publicaţia European Western Balkans conchide „Atacurile împotriva presei şi a jurnaliştilor sunt atacuri împotriva libertăţii noastre, a tuturor”.
(Carolina Ciulu – RADOR)
