Dosarul nuclear iranian se complică tot mai mult şi chiar pare a fi în pericol de a fi anulat, după ce Iranul a avertizat că se va retrage dacă Statele Unite părăsesc acordul. Unul dintre consilierii ayatolahullui Ali Khamenei, citat de Le Soir, a ameninţat că „Dacă Statele Unite se retrag din acordul nuclear, nu vom rămâne nici noi”. Iranul aşteaptă decizia preşedintelui Trump, care le-a dat termen europenilor până pe 12 mai să găsească un nou text care să repare ceea ce el numeşte „teribilele lacune” ale acordului din 2015, mai precizează publicaţia belgiană. Potrivit ziarului iranian Tehran Times, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că Iranul „este pregătit pentru o schimbare a poziţiei ţării în cazul în care SUA se retrag din acord”. Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, citat de ziarul turc Hurriyet, a avertizat că ţara sa nu se va mai aşeza încă o dată la masa tratativelor. „Nu vom negocia un acord pe care noi îl punem deja în aplicare cu bună credinţă şi nici nu vom permite să fie făcute acte adiţionale”, a atenţionat ministrul. El a acuzat SUA că „au încălcat la rândul lor acordul, împiedicând alte ţări să îşi reia relaţiile comerciale cu Iranul”. Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a opinat că dacă Israelul deţine dovezi că Iranul încalcă acordul nuclear, trebuie să transmită aceste documente Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, scrie TASS. Şeful diplomaţiei ruse a arătat că „specialiştii care au participat la redactarea acordului şi comentariile pe care le-am auzit arată că documentele prezentate de Israel probabil se referă la activităţi anterioare, deja analizate de Agenţia Internaţionale pentru Energie Atomică”. The Guardian notează că secretarul general ONU, António Guterres, l-a îndemnat pe preşedintele Trump să nu renunţe la acordul cu Iranul, avertizând că „Orientul Mijlociu va deveni un loc mult mai periculos dacă o victorie diplomatică atât de importantă ar fi îndepărtată, fără a avea ceva mai bun de înlocuit”. Uniunea Europeană a anunţat că va încerca să păstreze acordul, alături de ceilalţi semnatari importanţi, Rusia şi China, aminteşte The Guardian. Mutând atenţia dinspre Orientul Mijlociu spre estul Asiei, presa internaţională scrie despre activităţile militare ale Chinei, care a instalat rachete de croazieră anti-navale şi sisteme de rachete sol-aer pe trei insule artificiale din Marea Chinei de Sud. Financial Times comentează că măsura „consolidează dominaţia militară a Beijingului în apele disputate însă sporeşte tensiunile cu ţări precum Taiwanul sau Vietnamul”. Arme cu rază scurtă de acţiune au mai fost instalate temporar în trecut în insulele Spratly însă acum este pentru prima dată când sunt desfăşurate rachete de croazieră anti-navale şi rachete antiaeriene, mai scrie Financial Times. Activităţi militare au loc şi la Marea Neagră, unde încep astăzi aplicaţiile navale Sea Shild 18, cu participarea a 21 de nave militare, 10 aeronave de luptă şi un submarin, scrie portalul publika.md. Aplicaţiile durează până pe 11 mai, Forțele Navale Române participând cu două fregate, două corvete, două nave purtătoare de rachete, două dragoare maritime, două detașamente mobile de lansare rachete, nave auxiliare și scafandri de luptă. Agenţia TASS aminteşte că Ucraina şi-a exprimat susţinerea pentru prezenţa vaselor NATO în Marea Neagră, după ce în 2017, parlamentul de la Kiev a votat o lege care prevede că aderarea Ucrainei la NATO este una dintre priorităţile de politică externă ale ţării. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne, în schimb, un vector major al politicii externe a guvernului de la Chişinău, a declarat premierul Pavel Filip în cursul unei întâlniri cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Johannes Hahn, Comisarul european pentru politica de vecinătate şi extindere. Ziarul Curentul precizează că după Reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, Pavel Filip a confirmat determinarea guvernului de a duce la capăt reforma justiţiei şi de a strânge relaţiile cu Uniunea Europeană. Federica Mogherini a cerut Chişinăului să respecte angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană iar comisarul Hahn a subliniat necesitatea continuării reformelor structurale. Şi tot din politica europeană, presa reţine o propunere a premierului belgian privind instituirea unui mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept din UE. Astfel, potrivit siteului Politico.eu, fiecare dintre cele 27 de state se va supune verificării de către restul ţărilor membre. „Această evaluare va permite dezvoltarea de bune practici şi corectarea problemelor, în mod colegial”. „În locul unei lupte urâte pentru suveranitate care montează statele membre împotriva Uniunii, eu aleg o altă cale, cea a primatului politicii şi democraţiei în statele UE şi în cadrul UE „, a explicat premierul Belgiei.
Florin Matei, Agenţia de Presă RADOR
