(2) RADOR: Revista presei internaţionale
În săptămâna în care Donald Trump va anunţa dacă va continua să respecte acordul nuclear cu Iranul, presa internaţională consemnează diversele luări de poziţie ale principalilor factori implicaţi. Ziarele străine scriu de asemenea despre pregătirile care se fac în vederea summitului dintre Statele Unite şi Coreea de Nord şi nu trec cu vederea nici alegerile care au loc în Liban sau învestirea preşedintelui Putin pentru al patrulea mandat.
„Statele Unite vor avea ‘remuşcări istorice’ dacă se retrag din acordul nuclear”, titrează Tehran Times citându-l pe preşedintele Hassan Rouhani. „Statele Unite nu pot ameninţa Iranul, care a rezistat unui război îndelungat împotriva Irakului”, mai spune preşedintele republicii islamice, citat de New York Times, respingând ameninţările preşedintelui Trump de a abandona acordul nuclear cu Iranul. Acelaşi ziar american reţine avertismentul preşedintelui francez, că ar putea izbucni un război în cazul retragerii Washington-ului din acordul cu Teheranul, prin care Iranul era de acord să-şi sisteze programul nuclear. Într-un articol publicat în exclusivitate, The Observer scrie că preşedintele Trump a angajat o firmă de spionaj israeliană pentru a obţine „materiale incriminante despre diplomaţii lui Obama care au negociat pactul cu Iranul” şi pentru a discredita acordul. În ceea ce-l priveşte, dacă ar fi pus în faţa unei opţiuni militare, premierul israelian Benjamin Netanyahu declară că ar prefera să nu amâne o eventuală confruntare cu republica islamică, după cum citim în The Telegraph. Cu precizarea că Israelul ar fi „pregătit pentru un război care să împiedice forţele iraniene să prindă rădăcini în Siria”. Iar Rusia atenţionează că va reveni la „axa de rezistenţă” cu Iranul, în cazul în care acordul nuclear s-ar prăbuşi, notează Jerusalem Post. Şi în timp ce alarma creşte privitor la Orientul Mijlociu, ziarul turc Milliyet observă că în Orientul Îndepărtat, „pericolul izbucnirii unei confruntări s-a diminuat”. Constatare confirmată de New York Times, care informează că „Trump dă ordin Pentagonului să analizeze posibilitatea reducerii forţelor SUA din Coreea de Sud”. La rândul său, Phenianul ia decizia de a se alinia la ora Seoul-ului, renunţând la jumătatea de oră care separa timpul măsurat în nordul şi respectiv în sudul Peninsulei Coreea, scrie Financial Times. Revenim în Orientul Mijlociu, mai precis în Liban, unde duminică au avut loc alegeri, pentru prima dată după nouă ani şi „după trei amânări pentru care cei 128 de deputaţi au invocat riscuri de securitate”, notează Le Soir. Le Monde apreciază că, la şase luni după ce era constrâns de Arabia Saudită să demisioneze, drept „represalii faţă de politica lui de concesii pentru mişcarea şiită proiraniană Hezbollah, angajată militar în Siria”, premierul Saad Hariri este favorit al scrutinului. Între timp însă, relaţiile cu Arabia Saudită s-au normalizat aparent, notează acelaşi ziar parizian, adăugând că alegerile „ar urma să consacre restabilirea lui ca şef incontestabil al comunităţii sunnite şi deci ca premier”. Dar votul din Liban este de fapt o „competiţie între rivalii regionali Arabia Saudită şi Iran”, punctează Wall Street Journal. Rusia se menţine şi ea pe radarul presei internaţionale, înainte de învestirea preşedintelui Putin pentru un al patrulea mandat. Principalul opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, arestat sâmbătă pe marginea unei manifestaţii, alături de alţi 1.600 de protestatari, „a fost eliberat duminică”, scrie Le Figaro. Iar agenţia rusă Tass relatează că „au fost eliberate 80% din persoanele reţinute pentru încălcarea ordinii publice în timpul unei acţiuni de protest”, inclusiv minori. Cu sau fără legătură cu învestirea preşedintelui Putin, Washington Post informează despre noua decizie a NATO, de a stabili un centru de comandă naval în Norfolk, Virginia, şi de a reactiva A Doua Flotă a SUA „pentru a proteja Coasta de Est americană şi Atlanticul de Nord în faţa Rusiei”. „Decizia reflectă îngrijorările care iau amploare pe tot cuprinsul Europei şi în cadrul NATO, stârnite de prezenţa militară sporită a Rusiei şi patrulările sale în regiunea atlantică”, remarcă The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
