Deschiderea ambasadei Statelor Unite la Ierusalim a fost un eveniment urmărit cu atenţie maximă de comunitatea internaţională dar şi de presă, care încearcă să vadă, dincolo de evenimentul în sine, implicaţiile geopolitice ale acestei decizii. Deschiderea ambasadei a fost văzută de larga majoritate a membrilor Congresului american drept „un pas către pace”, după cum observă The Guardian. Măsura diplomatică este calificată de voci din Congres drept „o zi monumentală în relaţiile SUA-Israel” sau o decizie „care sporeşte şansele păcii în Orientul Mijlociu, demonstrând că sprijinul Americii pentru Israel este necondiţionat şi nu va fi deturnat de părearea mediei globale”. Dar, mai comentează The Guardian, mutarea ambasadei – care îndeplineşte o promisiune de campanie a lui Trump – „este o ruptură faţă de vechea politică externă a SUA potrivit căreia statutul disputat al Ierusalimului trebuie reglementat mai întâi”. Deschiderea ambasadei este salutată de autorităţile israeliene, care o consideră „un moment glorios”. Premierul Benjamun Netanyahu, citat de The Jerusalem Post, a arătat – cităm – „Ce zi glorioasă. Amintiţi-vă de acest moment. Aceasta este istorie. Domnule preşedinte Trump, recunoscând istoria, aţi făcut istorie”. Pentru palestinieni însă, deschiderea ambasadei americane constituie cea mai mare desconsiderare, notează The New York Times. „Evenimentul a avut loc pentru a demonstra fără tăgadă lipsa de imparţialitate a americanilor, el survenind cu ocazia celei de 70-a aniversări a independenţei Israelului şi cu o zi înainte de Nakba (Catastrofa), ziua în care palestinienii comemorează alungarea înaintaşilor lor din statul evreu recent înfiinţat”, comentează publicaţia americană. Decizia luată de preşedintele Trump „a nimicit 70 de ani de neutralitate americană” iar „contrastul de luni, dintre entuziasmul de la Ierusalim şi agonia palestinienilor din Gaza, nu putea fi mai izbitor sau mai îngrozitor pentru cei care continuă să creadă într-o pace echitabilă şi durabilă”, mai arată The New York Times. Presa internaţională reţine totodată şi aspecte legate de violenţele înregistrate în aceste zile între cele două părţi, soldate cu zeci de morţi. The Telegraph face un bilanţ al violenţelor de luni şi arată că 60 de victime au fost înregistrate în rândul palestinienilor, cel mai ridicat număr de la sfârşitul conflictului din Gaza din 2014. Ha’aretz reia o precizare a forţelor de securitate israeliene potrivit cărora din cei 60 de palestinieni ucişi luni, cel puţin 24 erau militanţi ai unor organizaţii precum Hamas sau Jihadul Islamic. Violenţele înregistrate au ajuns în atenţia Consiliului de Securitate ONU, unde Statele Unite au blocat o declaraţie iniţiată de Kuwait prin care se intenţiona solicitarea unei investigaţii privind evenimentele de la frontiera dintre Israel şi Gaza. Marea Britanie şi Germania au anunţat apoi că susţin ideea unei anchete independente legate de violenţele înregistrate, scrie The Independent. Nu întârzie să apară reacţii diplomatice din partea unor ţări din regiune. Ziarul turc Hürriyet scrie că în replică la decizia SUA de a muta ambasada la Ierusalim, autorităţile de la Ankara au decis să îl recheme pe ambasadorul turc la Washington pentru consultări. „Ultima dată, Ankara şi-a rechemat în 2010 ambasadorul de la Washington, după ce a fost adoptat în Comisia de Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor din SUA un proiect ce incrimina genocidul armean”, aminteşte Hürriyet. În acest context, sunt slabe şanse ca ministrul turc de Externe să mai plece în această luna la Washington pentru a discuta situaţia din Siria, comentează publicaţia citată. Un alt ziar turc, Milliyet, informează că ambasadorul israelian la Ankara a fost convocat la sediul ministerului de Externe pentru a i se înmâna un protest oficial privind uciderea zecilor de palestinieni şi pentru a i se cere să părăsească ţara. Turcia şi-a rechemat ambasadorul din Israel iar acesta a ajuns deja la Ankara, aminteşte Milliyet. „Decizia Turciei este unul dintre cele mai vocale răspunsuri internaţionale după ciocnirile de luni”, comentează The Washington Post şi aminteşte că „Turcia şi-a menţinut relaţiile diplomatice cu Israelul dar acestea au fost afectate puternic în ultimii ani din cauza unor probleme precum tratamentul aplicat palestinienilor”. Un subiect care în urmă cu câteva zile a ţinut capul de afiş al actualităţii internaţionale însă care acum pare umbrit de mutarea ambasadei americane este viitorul acordului nuclear cu Iranul, în urma deciziei preşedintelui Trump de a retrage SUA din acord. „Cu puţine opţiuni, Iranul şi Europa încearcă să salveze acordul nuclear”, titrează Reuters şi aminteşte că ministrul iranian de Externe se află la Bruxelles pentru a discuta cu omologii din Marea Britanie, Franţa şi Germania. „Europa şi Iranul vor un front comun pentru a salva acordul” însă „mulţi diplomaţi europeni se îndoiesc că acesta ar putea supravieţui reimpunerii sancţiunilor americane ordonate de Trump”, mai indică Reuters.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
