Parlamentul german – Bundestagul – de ani de zile este considerat un loc plicticos. Discursurile nu au inflamat atmosfera, de altfel nici nu au existat mari diferenţe între programele puterii şi opoziţiei. Este adevărat, că a apărut în legislativ un partid de stânga (Die Linke), care este considerat de unii, ca urmaşul Partidului Unităţii Socialiste din Germania din timpul RDG-ului, dar acesta nici pe departe nu mai este ceea ce a fost formaţiunea condusă de Erich Honecker.
Tocmai de aceea a reprezentat un şoc pentru opinia publică discursul lui Alice Weidel, deputat al formaţiunii radicale AfD (Alternative für Deutschland) rostit miercuri, cu ocazia dezbaterii bugetului. Deşi doamna Weidel este de profesie economist, nu a avut nimic de spus despre proiectul bugetului înaintat de guvern, în schimb a avut o ieşire neobişnuit de dură împotriva imigranţilor. A reproşat guvernului că întreţine pe „fetiţele cu burka (vălul islamic n. r.), pe bărbaţi cuţitari şi alţi netrebnici”. A acuzat pe musulmanii că ameninţă bunăstarea şi dezvoltarea economică din Germania. Discursul care pe alocuri împroşca ură împotriva musulmanilor nu a rămas fără replică. Preşedintele parlamentului Wolfgang Schäuble (fost ministru al finanţelor) a atenţionat-o pe doamna Weidel că limbajul folosit de ea este incompatibil cu parlamentul şi că a discriminat toate femeile care au capul acoperit cu văl sau batic. Semnificativ pentru cultura politică din Germania, e că toate grupurile parlamentare s-au delimitat de discursul amintit, iar presa a atras un semnal de alarmă, arătând ce consecinţă poate să aibă eliberarea spiritului intoleranţei, xenofobiei şi extremismului din sticlă. „Ce se poate face împotriva AfD?” – a pus întrebarea prestigiosul cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung. Autorul, Reinhard Müller a dat şi răspunsul. Dacă guvernul va duce o politică umanitară corectă, atunci îi va izola pe extremişti.
Până şi personalităţi ai mediului de afaceri s-au revoltat împotriva doamnei Weidel. Managerul firmei Siemens, Joe Kaeser a scris că AfD dăunează grav reputaţiei Germaniei în lume şi mai bine să fie fetiţe cu burka în Germania, decât nazişti.
Acest incident care arată nu numai apariţia discursului intolerant în Bundestag, dar şi reacţia unei societăţi civilizate la fenomenul extremismului, demonstrează totuşi că imigraţia în Germania este o problemă încă nerezolvată. Începând din 2011 aproximativ 2,3 milioane de imigranţi au sosit în Germania, iar 51% dintre ei din ţări musulmane. Integrarea imigranţilor este dificilă în condiţiile în care 10% dintre ei nu au studii elementare şi 33% dintre ei nu au nicio pregătire profesională. Diferenţele culturale dintre imigranţi şi băştinaşi (în special între musulmani şi creştini) sunt deosebit de mari, ceea ce este reprezintă o altă barieră în calea integrării şi aici încă nu am vorbit despre organizaţiile extremiste islamiste care încearcă să găsească adepţi în rândul imigranţilor, profitând de frustrările acestora într-un mediu străin. Ascensiunea AfD care la alegerile din 2013 încă nu a intrat în parlament, iar anul trecut în septembrie a obţinut 12,6%, ajungând să fie al treilea partid în Bundestag; eroziunea cancelarului Angela Merkel şi a coaliţiei pe care o conduce; întârzierea fără precedent a formării guvernului (din septembrie 2017 până în aprilie 2018) sunt semne, că societatea germană – deşi refuză capcana extremismului – aşteaptă soluţii de la guvern.
Cancelarul german, Angela Merkel în campania electorală din anul trecut a recunoscut că s-au comis erori în politica de imigrare prin „absolutizarea prevederilor convenţiei de la Dublin” (acord interguvernamental dintre statele membre UE privind dreptul de azil) şi a promis corectarea greşelilor, dar în esenţă a calificat acceptarea refugiaţilor ca o măsură corectă din punct de vedere legal, moral şi umanitar.
În acest context a declarat ieri ministrul de interne federal, Horst Seehofer că în decurs de două sau trei săptămâni va prezenta proiectul privind limitarea şi coordonarea migraţiei. Potrivit oficialului, reforma sistemului de imigraţie este cu atât mai actual, cu cât în Grecia, Bulgaria şi Turcia s-au adunat din nou mai mulţi imigranţi şi este doar o chestiune de timp, până când aceştia vor pleca spre Germania. În discursul său din parlament Seehofer a spus că Germania nu poate să găzduiească mai mulţi imigranţi, decât toate celelalte state ale UE la un loc. De aceea în viitor imigranţii vor fi opriţi în câteva centre de azil până când se termină procedura privind acordarea sau neacordarea dreptului la şedere.
Székely Ervin, Rador
