Italia are un nou premier, anunţă presa internaţională. Giuseppe Conte, desemnat de preşedintele ţării, a asigurat că doreşte să confirme locul Italiei în Europa şi în lume, citează Corriere della Sera. Programul comun negociat de Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului întoarce spatele austerităţii şi promite ajustarea deficitelor printr-o politică de creştere, plus măsuri se securitate, anti-imigraţie şi anti-islam, notează Le Monde.
Patronul Facebook, Mark Zuckerberg, a răspuns întrebărilor deputaţilor din Parlamentul European în legătură cu afacerea Cambridge Analytica şi cu alte subiecte privind reţeaua socială. Zuckerberg nu s-a fript pe grătarul eurodeputaţilor, titrează Fortune. Zuckerberg a mizat pe o apărare practică, consemnează The Atlantic, şi explică: 18 milioane de companii din Europa folosesc instrumentele Facebook, iar Facebook a făcut multe investiţii în birouri şi centre de date pe Bătrânul Continent. Cu această audiere, eurodeputaţii sperau să facă un exerciţiu similar celui din Senatul american, din aprilie, dar nu a ieşit mare lucru, deoarece sistemul de întrebări şi răspunsuri i-a permis lui Zuckerberg să evite chestiunile spinoase, crede Le Figaro. Totuşi, eurodeputaţii prezenţi la audiere l-au făcut pe Zuckerberg să înţeleagă că Uniunea Europeană, prin regulamentul său privind protecţia datelor, care va intra în vigoare vineri, se poziţionează în topul apărătorilor vieţii private a internauţilor, completează Le Monde. Democraţia nu trebuie şi nu poate fi transformată într-o operaţiune de marketing, în care, cine intră în posesia datelor noastre, îşi însuşeşte un avantaj politic, a concluzionat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, citat de Il Messaggero.
Statele Unite au promis să impună Iranului cele mai drastice sancţiuni din istorie, dacă Teheranul nu se supune unei liste de exigenţe, în vederea unui nou acord privind programul său nuclear, scrie The Wall Street Journal. Anunţând noua politică a Washingtonului faţă de Iran, secretarul american de stat Mike Pompeo a declarat că ţara sa va strivi Iranul prin presiuni economice şi militare, dacă nu îşi schimbă comportamentul în regiune, notează USA Today. Referindu-se la afirmaţiile oficialului american, ministrul iranian de Externe, Mohammad Zarif, le-a calificat drept lipsite de sens, de amabilitate şi de logică, citează ISNA. Zarif a adăugat că diplomaţia americană revine la vechi obiceiuri proaste, ca o victimă a iluziilor şi a politicilor eşuate, citează Tehran Times. La rândul lor, Gărzile Revoluţionare iraniene au avertizat că, dacă va ataca Iranul, guvernul Statelor Unite ar putea fi înfrânt la fel ca fostul dictator al Irakului, Saddam Hussein, relatează Reuters, citând televiziunea iraniană de stat. Încercările Statelor Unite de a declara, în cadrul reuniunilor internaţionale, Iranul ca principalul pericol mondial, sunt lipsite de perspectivă, a atenţionat Ministerul rus de Externe, adaugă Ria Novosti. Liderii europeni se străduiesc să salveze acordul, asigură EUObserver, iar postul de ştiri american CNBC aminteşte că investiţiile europene în Iran, conduse de Germania, Franţa şi Italia, s-au cifrat la peste 20 de miliarde de euro de la ridicarea sancţiunilor, în 2016. Intervievat de France Inter, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, s-a declarat împotriva noilor sancţiuni anunţate de Washington contra Teheranului, apreciind că ele nu vor favoriza dialogul, ci vor susţine puterea conservatorilor şi vor slăbi forţa de negociere a preşedintelui Hassan Rohani. Ministrul francez de Externe şi-a reiterat temerile privind o deflagraţie regională, din cauza suprapunerii crizelor siriană şi iranină, estimând că politica americană privind Iranul riscă să pună în pericol regiunea, citează Le Monde. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel speră că Beijingul va putea salva acordul nuclear, deoarece numai singura economie-gigant emergentă poate cumpăra suficientă materie primă din Iran, pentru a da regimului mullahilor un stimulent de a nu continua construirea unei arme nucleare, notează Die Welt.
Pe fondul tensiunilor din Europa, dar şi de la Beijing, din cauza fricţiunilor comerciale cu SUA şi a retragerii Washingtonului din acordul iranian, cancelarul german îşi începe vizita de două zile în China, relatează ABC News. Oficialii germani au subliniat că Berlinul nu caută alianţe alternative, reţine Fox News. Comerţul dintre Germania şi China a atins un record al tuturor timpurilor, anul trecut, companiile nemţeşti fiind cel mai mare investitor european în China, menţionează The Wall Street Journal. Dar, în timp ce firmele germane au investit 80 de miliarde de euro în gigantul asiatic, în ultimele trei decenii, numai 0,3% din investitorii străini din Germania vin din China, susţine Stuttgarter Nachrichten. În plus, SUA şi Germania au nevoie una de cealaltă pentru a stăvili influenţa crescândă economică şi politică a Chinei, aminteşte Bloomberg. Găsirea unei strategii comune pentru evitarea unui război comercial şi păstrarea pieţelor deschise este prioritatea Angelei Merkel la întâlnirea cu preşedintele Xi Jinping, scrie Channel News Asia. Vizita lui Merkel în China transmite un mesaj de solidaritate sino-german către Washington, dar va trebui să fie unul echilibrat şi îndeajuns de vag pentru a nu-l înfuria pe Donald Trump, opinează Jornal Economico. Merkel va trebui să îmbine o puternică susţinere a multilateralismului, cu o notă critică la adresa Beijingului, în încercarea de a convinge China să joace corect în comerţul mondial şi în investiţiile externe, apreciază ziarul portughez, într-un moment în care, în Germania, există temeri legate de influenţa mega-proiectului chinez „Made in China 2025” asupra industriei germane.
Cristina Zaharia, RADOR
