„Donald Trump anulează brusc summit-ul cu liderul nord-coreean Kim Jong-un”, titrează Huffington Post, comentând că decizia preşedintelui american a venit după un schimb de replici între cele două ţări, dar şi după recentele ameninţări dinspre Phenian că ar putea boicota întâlnirea programată pentru 12 iunie, la Singapore. „Având în vedere uriaşa furie şi ostilitate afişate în cea mai recentă declaraţie a dumneavoastră, consider că nu este oportun, în acest stadiu, să menţinem această întâlnire programată de multă vreme” şi-a motivat Trump decizia în scrisoarea adresată liderului nord-coreean, potrivit New York Times. The Hill remarcă însă că în declaraţiile publice Trump a lăsat deschisă posibilitatea ca cei doi lideri să se întâlnească ulterior pentru a discuta despre denuclearizarea Peninsulei Coreene. Anunţul lui Trump a venit la o zi după ce Coreea de Nord a susţinut că a distrus un poligon de teste nucleare, demers despre care Kim Jong-un a spus că a fost făcut în perspectiva întâlnirii cu preşedintele american, noteză The Time. Însă, potrivit Associated Press, niciun inspector internaţional nu a fost invitat să asiste la distrugere, ceea ce ridică semne de întrebare despre cât de serioasă a fost această acţiune. Korea Times observă perplexitatea liderilor din Coreea de Sud, principalii parteneri americani în regiune, care încearcă să înţeleagă intenţia lui Trump şi redă totodată apelul la dialog lansat de secretarul general ONU pentru „găsirea unei căi paşnice şi verificabile de denuclearizare a Peninsulei Coreene”.
Tot pe frontul Extremului Orient, cancelarul german Angela Merkel se arată dornică să îmbunătăţească relaţiile cu China pentru a răspunde mai bine crizelor internaţionale, observă Deutsche Welle. La Repubblica notează că vizita pe care Merkel o întreprinde joi şi vineri la Beijing este una dintre cele mai delicate, întrucât Germania, dar şi Uniunea Europeană, în ansamblu, sunt prinse în mijlocul unui război comercial şi de putere dintre Donald Trump şi Xi Jinping. Pe termen scurt, Germania şi China au un obiectiv comun: evitarea taxelor vamale impuse de Trump şi a măsurilor lui unilaterale pe tema acordurilor comerciale, explică ziarul italian. La Repubblica atrage însă atenţia că multe dintre plângerile formulate de preşedintele american la adresa Chinei sunt împărtăşite şi în Europa cum ar fi teama de o expansiune economică a Chinei prin intermediul infrastructurilor strategice pe care Beijingul le urmăreşte prin construirea unui nou Drum al Mătăsii, dar şi lipsa de reciprocitate în comerţ şi în investiţii. Beijingul i-a oferit o primire călduroasă lui Merkel şi a promis că va „deschide larg uşa” pentru afacerile germane, remarcă Reuters. Agenţia de ştiri comentează însă că Merkel are de realizat un echilibru delicat în această vizită, şi anume de a arăta solidaritatea chinezo-germană faţă de comerţul liber pe plan mondial, precum şi faţă de menţinerea acordului nuclear cu Iranul, fără însă a vătăma legăturile cu vechiul său aliat, Washingtonul.
O „vizită dificilă, dar necesară”, în accepţia Irish Times, efectuează şi preşedintele Emmanuel Macron în Rusia. Macron conduce eforturile UE de a salva acordul cu Iranul, iar intenţiile sale sunt de a face presiuni ca omologul său rus, Vladimir Putin, să ajute la dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, detaliază Financial Times. Parisul contează pe apropierea Rusiei de Iran pentru a încerca să-i convingă pe liderii de la Teheran să nu se retragă din acord şi să accepte să vorbească despre alte subiecte care deranjează comunitatea internaţională, cum ar fi programul balistic şi acţiunea destabilizatoare a Iranului în Orientul Mijlociu, comentează Le Figaro. Partida e departe de a fi câştigată, atrage atenţia ziarul francez, explicând că aliată cu Iranul pe teren sirian în apărarea regimului lui Baschar el-Assad, Rusia nu a adus deocamdată dovezi că este în măsură să influenţeze politica Teheranului în regiune.
„România va menţine politica stimulentelor fiscale până în 2020”, titrează New York Times, citând afirmaţiile făcute de şeful PSD, Liviu Dragnea, într-un interviu pentru Reuters. „Guvernul României îşi va menţine politica de reducere a taxelor şi de creştere a salariului minim şi a pensiilor de stat până în 2020, în încercarea de a îmbunătăţi nivelul de trai. Totodată, guvernul ar putea face opţional planul pensiilor private, a spus Liviu Dragnea, care menţine un control strict asupra partidului său” notează New York Times. „Necesitatea unei relaxări fiscale atât pentru sectorul privat, cât şi pentru angajaţi era acută. Şi… va continua, noi vom diminua atât numărul de taxe, cât şi nivelul lor”, a spus Liviu Dragnea pentru Reuters. Ţara va acţiona totodată pentru a face investiţii care să genereze venituri la buget şi va încerca să vândă cotele de participaţie la câteva întreprinderi de stat, la bursa din Bucureşti, în următorii doi ani, a mai spus Dragnea, potrivit New York Times. Cotidianul american comentează că „măsurile deja adoptate pentru relaxarea politicii fiscale au sporit preocupările Comisiei Europene cu privire la posibilitatea depăşirii ţintelor bugetare. Bruxelles-ul se aşteaptă ca România, care a aderat la UE în 2007, să atingă un deficit de 3,4% din PIB anul acesta, peste ţinta de 2,9%, dacă nu va lua noi măsuri de limitare a costurilor. Dar Liviu Dragnea a spus că guvernul se va încadra în ţinta de deficit pentru 2018 fără a adopta măsuri suplimentare şi că menţine prognoza de creştere de 5,5%, în pofida unei creşteri economice mai mici decât aşteptările din primul trimestru, de 4%, scrie New York Times.
În sfârşit, din 25 mai, la nivelul Uniunii Europene intră în vigoare noile Reguli Generale pentru Protecţia Datelor, o reglementare care împiedică firmele din lumea întreagă să aibă controlul asupra datelor personale. Oamenii din Europa trebuie să-şi dea consimţământul pentru ca datele lor să fie utilizate, orice companie de oriunde din lume trebuie să spună clar cum foloseşte datele acestea şi orice persoană poate cere ca datele sale să fie şterse sau transferate în altă parte. Companiile trebuie să proiecteze servicii care au încorporate standarde de confidenţialitate, iar întregul pachet ar urma să protejeze datele de acţiuni cum ar fi abuzul sau furtul de identitate” scrie EuObserver. Acţiunea UE este deja îmbrăţişată de Facebook, care, prin vocea patronului său, Mark Zuckerberg, a anunţat că va aplica tuturor utilizatorilor săi din lume regulamentul european privind protecţia datelor, notează Le Soir. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
