Cancelarul german Angela Merkel este supusă unei presiuni tot mai mari din partea social-democraţilor şi a liberalilor pentru a lua atitudine ca Fidesz, partidul de guvernământ maghiar, să fie exclus din Partidul Popular European (EPP). Deşi Angela Merkel nu agreează de multă vreme retorica antiimigranţi, anti-UE şi mai nou anti-ONU a Fidesz-ului, și nici măsurile legislative întreprinse de către parlamentul maghiar împotriva organizaţiilor civice şi a Universităţii Central Europene (CEU), până în prezent – ca reprezentant al „forţei paşnice” așa cum este denumită Uniunea Creştin Democrată (CDU) – aceasta s-a ferit să ia măsuri radicale. În schimb, a preferat să încurajeze consultaţiile interne din cadrul familiei de partide conservatoare pentru a-l convinge pe preşedintele Fidesz, Orbán Viktor să aibă o atitudine mai moderată, însă nu a obţinut niciun succes.
Victoria Fidesz-ului, de două treimi din sufragii de la alegerile din 8 aprilie 2018, a creat însă o situaţie nouă. Conducătorii EPP se tem că legea numită „Stop Soros” va fi doar primul pas al unei construcţii care va conferi puteri depline prim-ministrului ungar. Din acest motiv Angela Merkel nu este supusă doar la presiuni externe. O seama de deputaţi ai EPP din Parlamentul European au întrebat în trecut ce mai caută Fidesz în familia partidelor conservatoare. În cadrul întâlnirii informale a eurodeputaţilor din CDU-CSU, care a avut loc la sfârşitul lunii aprilie, mai mulţi deputaţi au adoptat poziţii ferme pentru excluderea Fidesz din EPP. Potrivit presei germane, citată de cotidianul maghiar Népszava eurodeputata Sabine Verheyen a declarat că în circumscripţia sa electorală este permanent întrebată de ce CDU întreţine relaţii atât de strânse cu partidul lui Orbán. Christian Erler a vorbit despre presiunile şi restricţiile la care sunt supuşi cercetătorii maghiari, iar Markus Ferber – nimeni altul decât vicepreşedintele Comisiei pentru Politică Economică şi Monetară a Parlamentului European (ECON) – a solicitat clarificarea relaţiilor cu statele care se îndepărtează de democraţie. Eurodeputatul Manfred Weber a declarat pentru Die Welt că „Există graniţe, pe care şi el (Orbán Viktor n. r.) trebuie să le respecte. Iar noi vrem să-i arătăm clar acest lucru”.
Având în vedere aceste antecedente, pare cât se poate de reală informaţia ziarului german Tagesspiegel potrivit căreia CDU a instituit două condiţii pentru ca Fidesz să mai rămână în EPP: să facă tot ce este posibil ca CEU să rămână la Budapesta şi să nu promulge legea Stop Soros până la apariția poziţiei Comisiei de la Veneţia în legătură cu acest act normativ.
Chiar dacă aceste solicitări ale CDU apar ca un ultimatum, este puţin probabil că Fidesz va fi exclus din EPP înainte de alegerile europarlamentare programate peste un an. Atunci EPP va putea să evalueze situația, dacă prefera să elimine Fidesz-ul, sau pentru a avea un grup parlamentar mai puternic, să continue coabitarea cu acesta. Situaţia este destul de complexă. Potrivit tutror sondajelor, tendinţa în Europa este ascensiunea partidelor radicale, eurosceptice. O eventuală excludere a Fidesz din EPP l-ar împinge pe acesta în tabăra celor care contestă exact acele valori pentru apărarea cărora s-a creat Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, politica internă a guvernului Fidesz a trecut de mult graniţa dreptei moderate în direcţia extremei drepte (au făcut acest lucru şi dintr-un calcul electoral, pentru a-i atrage pe acei susţinători ai partidului Jobbik care nu sunt mulţumiţi de repoziţionarea partidului în centrul eşichierului politic). Astfel, fie în interiorul, fie în exteriorul EPP, Fidesz își va păstra orientarea radicală, eurosceptică. De altfel, politica externă a Fidesz mizează pe o Uniune Europeana slabă şi o Rusie slabă, pentru că această constelaţie oferă cea mai mare libertate de mişcare unei ţări central-europene mici şi cu o economie precară să-și urmeze propria politică, într-o oarecare măsură independentă. Apropierea Ungariei de Rusia din ultima vreme s-a datorat acestui concept, pentru că la Budapesta a considerat că UE este prea puternică în raport cu Rusia.
Este însă greu de presupus că în eventualitatea excluderii Fidesz din EPP, Ungaria ar părăsi UE, de banii căreia are nevoie. Din acest punct de vedere, Moscova nu reprezintă o alternativă pentru Budapesta.
(Székely Ervin, Rador)
