Aşa cum am preconizat, cu 9 voturi pentru şi 96 voturi împotrivă, proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost respins ieri şi de Senat (după ce Camera Deputaţilor respinsese documentul în 11 aprilie). Cu toate acestea, iniţiatorul proiectului, Kulcsár-Terza József este optimist în ceea ce priveşte realizarea autonomiei teritoriale în Ţinutul Secuiesc. Deputatul a acordat un interviu în exclusivitate pentru Rador.
Kulcsár-Terza József: Nu văd nimic negativ în ceea ce s-a petrecut ieri. Anul trecut, la data 22 decembrie, am înaintat acest proiect de lege referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc. Prin acest demers – dacă pot formula aşa – am dorit să preiau, să preluăm pulsul acestui subiect. Am vrut să vedem în ce mod politica, societatea, puterea românească, guvernul român relaţionează vizavi de această idee. Din păcate, timp de 28 de ani nu a existat o preocupare suficientă pe această temă, de aceea nu ne-am putut aştepta ca proiectul de lege să fie adoptat. Este nevoie de dialog. În primul rând e nevoie de dialog între organizaţiile maghiare, mă gândesc în primul rând la Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), Consiliul Naţional Maghiar Transilvan (CNMT), UDMR, Partidul Civic Maghiar (PCM), Partidul Popular Maghiar Transilvan (PPMT). Trebuie să ne aşezăm, să analizăm situaţia să îi vedem plusurile și minusurile – eu subliniez că nu am constatat nimic negativ (în demersul legislativ n. r.) – şi urmează să decidem cum vom continua. A fost foarte plăcut să constat – şi mulţumesc colegilor din UDMR şi pe această cale – că şi noi, ungurii putem să fim uniţi, nu doar românii, pentru că am văzut că atunci când este vorba despre o cauză maghiară, atunci românii – indiferent că sunt de la PSD sau PNL – sunt uniţi, au acelaşi limbaj, acelaşi scop. Şi noi trebuie să facem la fel. A fost un moment bun, că am putut să cooperăm şi împreună am reuşit să apărăm Statutul (e vorba despre titlul proiectului de lege Statutul autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc n. r.), am apărat autonomia. De aşa ceva este nevoie în viitor. După consultările interne, desigur trebuie să dialogăm mult mai mult cu partea română. Au existat mai mulţi deputaţi și senatori care m-au felicitat personal. Au spus că nu ştiu despre ce e vorba în proiect pentru că nu l-au citit – e destul de voluminos proiectul – dar că sunt deschişi pentru dialog. Este încă foarte mult de lucru în acest domeniu, trebuie purtat un dialog cu partidele politice româneşti, dar trebuie discutat şi personal cu deputaţi, senatori, politicieni. Încă este mult de lucru, dar procesul a început şi trebuie să muncim, pentru că numai atunci vom avea rezultate.
Sociologul Magyari Nándor László nu împărtăşeşte optimismul deputatului Kulcsár-Terza József. În declaraţia sa dată pentru Rador a afirmat, printre altele: „Din punct de vedere al activităţii politice curente, acesta se poate califica drept un moment de operetă politică, fără nicio şansă de izbândă şi acest lucru cred că îl ştie şi iniţiatorul propunerii legislative. (…) Desigur, în ceea ce priveşte ideea de bază a unor astfel de demersuri şi anume descentralizarea şi autoadministrarea, aceste lucruri – dacă sunt legitime şi legale – sunt corecte. Dar, după cum îmi amintesc – şi îmi amintesc bine – acest proiect care s-a născut acum mai bine de 20 de ani este neprofesionist, amestecă reglementări administrative cu filozofii, principii, declaraţii politice, nu este în conformitate nici cu legislaţia românească și nici cu cea europeană, e un fel de amalgam, în care şi problemele băştinaşilor canadieni sunt amestecate cu alte prevederi din alte documente privind minorităţile, foloseşte termeni pe care nici măcar cel care a scris proiectul, fostul senator (este vorba despre Csapó József n. r.) nu îi stăpânește prea bine. Dacă privesc înapoi la cei 25 de ani care au trecut, observ că au fost momente mult mai bune şi proiecte mult mai bune decât acesta, se putea începe un dialog constructiv despre autonomie, dar acele momente nu au fost folosite. Acest demers ne arată îndeosebi cât de mult a decăzut reprezentarea acestui principiu, fără nicio şansă de succes.”
Székely Ervin, Rador
