„Donald Trump, în pragul războiului comercial cu Europa”, titrează Le Point, avertizând că decizia preşedintelui american de a impune oţelului şi aluminiului provenite din Europa taxe vamale penalizante este una din deciziile cu cele mai grele consecinţe ale mandatului său. Trump îşi loveşte aliaţii şi partenerii tradiţionali cu tarife de 25% la oţel şi 10% la aluminiu, declanşând un război comercial cu UE, Canada şi Mexic, care fuseseră exceptate temporar de la aceste taxe, detaliază The Guardian. Cotidianul britanic îl citează pe ministrul american al comerţului, Wilbur Ross, care spune că discuţiile cu cei trei parteneri tradiţionali nu au produs progrese suficiente în direcţia reducerii deficitului comercial american şi că exceptarea a fost anulată. Impunerea acestor tarife este menită să servească promisiunii lui Trump de a proteja industria americană, dar decizia este întâmpinată de replici feroce din partea aliaţilor, dar şi a companiilor americane, remarcă New York Times. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră acţiunea SUA ca fiind „nejustificată” şi avertizează că UE nu are de ales decât să impună şi ea tarife pentru mărfuri din SUA şi să intenteze un proces la Organizaţia Mondială a Comerţului, notează Express. La rândul ei, cancelarul german, Angela Merkel, citată de Reuters, precizează că „Europa va da un răspuns inteligent, hotărât şi convenit în comun”. Ministrul american al comerţului dă asigurări însă că SUA nu vor fi afectate de contramăsurile europene şi că în timp Europa va trece peste problema acestor tarife, notează Business Insider.
Criza politică din Italia continuă, în timp ce liderul partidului antisistem Mişcarea 5 Stele relansează ipoteza unui executiv populist, după veto-ul președintelui Sergio Mattarella de duminica trecută, vorbind despre încercarea găsirii unui compromis care să ducă la un formarea unui nou guvern cu partidul de extremă-dreaptă Liga Nordului, scrie Le Point. „Încă mai este timp ca Italia să evite un dezastru” consideră Wall Street Journal, care avertizează că depinde de politicienii italieni dacă haosul va fi restrâns sau se va transforma într-o problemă şi mai mare. O problemă care ar fi prea greu de gestionat pentru Europa, în orice caz mult mai gravă decât Brexit sau criza financiară din Grecia, după cum avertizează ministrul leton de finanţe, citat de Express. Uniunea Europeană aşteaptă deocamdată decizia italienilor, dând asigurări prin vocea comisarului european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, citat de Il Giornale, că ”italienii sunt cei care îşi vor decide soarta” şi că „democrația trebuie să aibă ultimul cuvânt” şi că „nu trebuie să existe planuri care să contrazică democrația”. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de The Guardian, a avertizat însă că nu trebuie imputate Uniunii Europene problemele Italiei şi că „italienii trebuie să muncească mai mult şi să fie mai puţin corupţi”, fără a aştepta ca UE să salveze regiunile mai sărace ale ţării.
Joi, NATO şi Rusia au discutat despre modalităţile de reducere a tensiunilor bilaterale şi de prevenire a incidentelor, notează agenţia rusă Tass, detaliind că în declaraţia NATO publicată după încheierea reuniunii se vorbeşte despre un dialog deschis privind situaţia din Ucraina, activitatea militară din Europa, transparenţa şi reducerea riscurilor acesteia. A fost prima întâlnire din ultimele şapte luni în contextul unor fricţiuni continue pe tema conflictului din estul Ucrainei, dar şi al expulzărilor de diplomaţi ruşi din Occident, după acuzaţiile de implicare a Moscovei în atacul cu agent neurotoxic asupra agentului dublu Serghei Skripal, remarcă Deutsche Welle, care mai comentează că întâlnirea a fost văzută ca parte a dublei strategii a NATO de a menţine o apărare puternică faţă de o posibilă agresiune a Rusiei, dar şi de a continua un dialog semnificativ cu Moscova.
În privinţa României, relatările presei internaţionale se concentrează în special pe condamnarea de către CEDO. „Curtea Europeană: România și Lituania au găzduit închisori secrete ale CIA”, titrează New York Times, ştirea fiind preluată şi de Le Figaro, Le Monde sau Financial Times. „În două hotărâri distincte, Curtea a condamnat autorităţile române şi lituaniene pentru mai multe încălcări ale drepturilor omului în aceste închisori ale agenţiei de informaţii americane. Printre drepturile încălcate ar fi tortura, refuzul dreptului la libertate şi la siguranţa reclamanţilor, la respectarea vieţii private, precum şi la un recurs efectiv”, detaliază Liberation.
Sub titlul „O curte românească îi spune președintelui s-o demită pe cruciata anticorupție”, Bloomberg notează că „cea mai înaltă instanță a României a luat partea guvernului în cea mai nouă tentativă de destituire a procurorului șef anticorupție al țării, obligându-l pe președintele Klaus Iohannis să îndepărteze din funcție un om care a obținut aprecieri entuziaste pentru că a trimis sute de funcționari venali după gratii”. Agenţia comentează că „Verdictul amenință să tensioneze și mai mult relațiile dintre Iohannis și guvern, care nu se înțeleg în privința mai multor chestiuni, de la reforma judiciară și până la politica externă și politicile fiscale. Riscă de asemenea să genereze noi tulburări publice, după ce anul trecut cele mai mari demonstrații de la căderea comunismului au stopat eforturile guvernului de a diminua pedepsele pentru oficialii care comit abuz în serviciu” mai notează Bloomberg.
The Guardian scrie despre acţiunile DIICOT „pentru a destructura o presupusă reţea de defrişări ilegale, care a produs un prejudiciu de 25 de milioane de euro, în cadrul unei operaţiuni despre care se crede că este cea mai amplă de acest fel lansată vreodată în Europa”. „Percheziţiile vizează despăduririle din Munţii Carpaţi, unde se află unele din ultimele păduri virgine din Europa”, mai scrie ziarul britanic. Intervenţia de miercuri din Carpaţi are loc după raportul Agenţiei de investigaţii de mediu din 2015 care a găsit dovezi ale unor lemne cu sursă clandestină care au intrat în lanţul de aprovizionare a companiei Schweighofer, explică The Guardian, preluând avertismentul Greenpeace că în fiecare zi se pierd câte trei hectare de molizi, fagi, brazi şi alte specii din biodiversitatea carpatină care ocupă o arie de 200.000 de hectare.
RADOR – Carolina Ciulu
