Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au promis că la sfârşitul lunii iunie își vor prezenta programul de reformare a zonei euro. De curând, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, Angela Merkel și-a prezentat câteva din intenţiile sale. A explicat că acele ţări care au probleme financiare mari, vor fi ajutate cu credite. Care ar fi şansa României de a beneficia de un ajutor financiar european substanţial?
Cancelarul propune un aşa-numit buget de investiţii pentru ţările care au introdus moneda comună europeană. Introducerea acestui buget s-ar petrece în mod eşalonat. Fondurile ar fi destinate pentru accelerarea dezvoltării economice în ţările membre, precum şi pentru le a ajuta pe acestea să-şi recupereze rămânerile din urmă faţă de ţările mai dezvoltate ale Uniunii Europene. „E încă în discuţie ca acest buget suplimentar să se acorde doar pentru ţările din zona euro” – a declarat Angela Merkel.
Cancelarul german a vorbit şi despre Fondul Valutar European, care ar putea fi creat din Mecanismul de Stabilitate Europeană (ESM) (ESM este un vehicul de finanţare lansat în luna octombrie 2012 şi reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor. Potenţialul de creditare al ESM este de 500 de miliarde de euro). Merkel a explicat că în cazul în care toată zona euro s-ar afla în criză, atunci Fondul Monetar European ar putea să acorde credite pe termen lung ţărilor aflate în dificultate. Acordarea creditelor se preconizează a se face pe o perioadă de 30 de ani, şi ar fi eliberate în pas cu realizarea reformelor structurale. Adițional față de aceste credite pe termen lung, ar mai putea fi instituit şi un alt sistem de creditare pe termen scurt, pe o durată de 5 ani. De cel de-al doilea sistem de creditare ar putea să beneficieze ţările care au ajuns în situaţii financiare dificile din cauza unor „cauze externe”. În acest caz însă, beneficiarii creditelor nu ar fi obligaţi la reforme.
Angela Merkel a declarat că dezbaterea referitoare la bugetul UE pe perioada 2021-2027 trebuie încheiată încă înaintea alegerilor europarlamentare care vor avea loc în luna mai a anului 2019. „În vremurile nesigure contemporane, Europa trebuie să-şi păstreze permanent capacitatea de exerciţiu. Dacă prelungim discuţiile, riscăm să nu putem acorda timp de un an bursele Erasmus, ar trebui să amânăm crearea organului de apărare a graniţelor UE, numit Frontex, de asemenea importante proiecte nu ar putea să demareze”. – a concluzionat Angela Merkel.
Cancelarul german a sprijinit iniţiativa lui Emmanuel Macron, potrivit căreia în cadrul NATO ar trebui creată o unitate militară de reacţie rapidă, dar acest lucru nu se poate realiza fără o cooperare politică privind un sistem de apărare comună – a adăugat aceasta. Această remarcă este o noutate în politica germană, pentru că până în prezent, ministrul german al apărării, doamna Ursula von der Leyen a refuzat propunerea preşedintelui francez.
Din aceste declaraţii se conturează ceea ce analiştii politici au prevestit de mult, şi anume că intenţia tandemului Macron-Merkel este crearea unei Uniuni Europene cu două viteze. Cezura între cele două ar fi zona euro. Cu alte cuvinte, ţările bogate ale UE s-au săturat să tragă după ele ţările sărace, cu forţe politice mai pitoreşti, cu partide eurosceptice la putere etc. şi vor să creeze o elită a UE, a cărei dezvoltare nestingherită să nu fie deranjată de toate problemele gălăgioşilor de la periferia UE.
Mijlocul desprinderii zonei euro ar fi unul financiar, pentru că mecanismele politice greoaie nu permit această delimitare. Aceste intenţii au putut fi descifrate încă de luna trecută, atunci când Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget denumit oarecum eufemistic Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
În acest context este important de amintit că la data de 28 martie, anul curent, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2018 Guvernul Dăncilă a înfiinţat Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro. Între timp, actul normativ a fost deja adoptat de către Senat. Potrivit specialiştilor de la Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari (AAFBR) citaţi de Antena 3, este posibil ca România să treacă la moneda unică europeană în anul 2021, adică exact în anul în care planul Macron-Merkel ar intra în funcţiune.
Székely Ervin, Rador – 4 iunie 2018
