„Statele Unite mai izolate că niciodată”, constată Le Vif, explicând că reuniunea miniştrilor de finanţe ai celor mai importante state industrializate (G7) s-a încheiat sâmbătă cu protestul unanim lansat de principalii aliaţi ai Washingtonului împotriva politicii comerciale agresive americane. Şase miniştri de finanţe din G7 au condamnat politicile protecţioniste ale lui Donald Trump, marcând astfel o ruptură profundă în relaţiile comerciale pe care s-a băzat întregul sistem de după Al Doilea Război Mondial, detaliază Wall Street Journal. În replică, preşedintele american le-a răspuns dur criticilor săi, acuzând că Statele Unite au fost jefuite ani de-a rândul de către alte ţări în relaţiile comerciale şi că e timpul ca Statele Unite să se deştepte, scrie Washington Times. Deşi noile tarife impuse pentru oţelul şi aluminiul importat în America sunt menite să protejeze piaţa americană, presa internaţională înregistrează o serie de efecte negative pe care această acţiune le-ar putea avea chiar asupra SUA. Astfel, Business Insider vorbeşte despre pericolul pierderii a sute de mii de locuri de muncă întrucât companiile vor fi nevoite să taie din costuri în condiţiile creşterii preţurilor la materia primă din import. The Guardian scrie despre temerile fermierilor americani că vor fi printre cei care vor plăti preţul războiului comercial din cauza contramăsurilor care se aşteaptă a fi luate de celelalte ţări împotriva exporturilor americane. Iar Star Tribune anticipează o scădere a producţiei companiilor din Minnesota din cauza tensiunilor provocate cu partenerii tradiţionali Canada şi Mexic. De altfel, premierul canadian a avut deja o reacţie fermă, considerând acţiunile lui Trump drept „insultătoare” şi „inacceptabile” şi susţinând că nu înţelege ce doreşte Trump să obţină cu noile tarife, observă The Hill. Uniunea Europeană, la rândul ei, a depus o plângere împotriva Washingtonului la Organizaţia Mondială a Comerţului, iar comisarul european pentru comerţ a avertizat că „Statele Unite sunt pe cale să facă un joc periculos”, notează Le Point.
Europa, se confruntă însă cu numeroase probleme pe plan intern. Italia s-a ales cu un nou guvern populist, iar pericolul la adresa Zonei Euro de-abia de acum începe, atrage atenţia The New Yorker. „Pe termen scurt, apariţia la Roma a unui nou guvern ar putea readuce un oarecare calm pe pieţele financiare alertate de eventualitatea altor alegeri italiene, dar ea le va oferi populiştilor nişte avantaje şi mai mari. Dacă privim în perspectivă, constatăm că această mare incertitudine are un cost nu doar pentru Italia, ci şi pentru celelalte 19 ţări din zona euro. Pentru prima oară de la formarea sa, în 1999, Uniunea Monetară se va confrunta cu un guvern al unuia dintre principalele state membre care se opune implacabil multora dintre reglementările şi politicile sale”, explică ziarul american. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat însă „încredere deplină” în noul guvern italian, observă Le Soir, iar noul guvern italian şi-a stabilit deja ca priorităţi crearea de locuri de muncă şi deportarea imigranţilor, remarcă Malta Independent. Noul ministru de interne, liderul de extremă-dreaptă Matteo Salvini, citat de Daily Mail, a avertizat chiar că a sosit timpul ca imgranţii ilegali să-şi facă bagajele.
Der Spiegel se arată însă pesimist. Sub titlul „Ciao amore! Italia se autodistruge şi atrage după sine şi Europa”, revista germană este de părere că „a venit momentul răzbunării pentru faptul că după o rămânere la limită a Greciei în euro, Uniunea Europeană nu a găsit niciodată forţa de a răspunde printr-o reformare de substanţă a Uniunii Economice şi Monetare, dar şi pentru faptul că Angela Merkel nu a dat niciun răspuns la ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron despre Europa”. Teama unei eventuale prăbuşiri a Italiei face acum şi mai dificil pentru Merkel să meargă alături de Macron, pentru că niciun conservator german nu ar vota un buget pentru combaterea crizelor, când prima criză se află deja în desfăşurare, consideră Der Spiegel. Totuşi într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, cancelarul german face primele încercări de a îmbrăţişa propunerile lui Macron, exprimându-şi susţinerea pentru înfiinţarea unei forţe de apărare europene, precum şi pentru crearea unui fond comun de investiţii sau a unui Fond Monetar European care să ofere împrumuturi pe termen scurt ţărilor membre.
Şi Spania are un nou guvern, după răsturnarea vineri în parlament a premierului Mariano Rajoy din partea Partidului Popular, partid condamnat într-un mega proces de corupție. Câştigătorul a fost socialistul Pedro Sanchez, care potrivit La Libre Belgique, „a reușit ultima sa lovitură de poker pentru a ajunge la putere în Spania”. Cu un Partid Socialist în puternic declin, „ținut departe de prima linie a dezbaterii politice”, Sanchez a fost constrâns să pactizeze cu stânga radicală Podemos, cu separatiștii catalani și naționaliștii basci pentru a-l răsturna pe Mariano Rajoy. Această majoritate s-ar putea dovedi însă foarte instabilă, ceea ce i-ar putea scurta şederea lui Sanchez în fruntea guvernului, chiar dacă liderul socialist intenţionează să adopte rapid măsuri sociale pentru a consolida cota de popularitate a partidului său, comentează La Libre Belgique. Principala provocare a noului guvern spaniol va fi însă în continuare gestionarea problemei catalane, mai ales că învestirea lui a coincis cu învestirea unui nou guvern al regiunii Catalonia, care şi-a recuperat astfel autonomia suspendată de autorităţile de la Madrid în urmă cu şapte luni, remarcă Reuters. De altfel, după cum notează, The Guardian, un lider catalan a cerut din nou deschis guvernului spaniol să reconsidere principiul „unităţii incontestabile a ţării”, susţinând că o revizuire a atitudinii Madridului este singura cale de ieşire din criza politică.
Încheiem cu un articol laudativ publicat de New York Times la adresa Mihaelei Buzărnescu ajunsă până în optimile turneului de la Roland Garros. Sub titlul „După ce a excelat în ştiinţă, jucătoarea care şi-a luat doctoratul doboară aşi la Paris”, cotidianul american prezintă un scurt istoric al jucătoarei românce. „Românca de 30 de ani a fost o junioară promiţătoare înainte de a suferi o rană la umăr care i-a încetinit progresul în tenis. Ulterior, două operaţii la genunchiul stâng i-au întrerupt cariera profesională, aşa că s-a dus să studieze la Bucureşti pentru a obţine o diplomă în disciplinele sportive. Acum este sănătoasă, a revenit în tenis ca jucătoare, a urcat peste 300 de poziţii în ultimul an şi vineri a produs cea mai mare surpriză de până acum, în campionatul pentru femei la Roland Garros”. (Carolina Ciulu)/cciulu
