Preşedintele Trump şi noua politică americană ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Trump spune că are ‘dreptul absolut’ de a se graţia singur dar neagă că ar fi făcut ceva reprobabil”, titrează Washington Post. Wall Street Journal precizează că preşedintele Statelor Unite s-a referit la ancheta independentă în curs, privind o posibilă cooperare între echipa de campanie electorală a lui Trump şi Rusia. „Preşedintele Trump se crede rege”, conchide New York Times. De dincolo de Atlantic, Le Monde constată că „graţierile prezidenţiale se succed” în Statele Unite „cu o constantă: voinţa de a contracara justiţia în beneficiul aliaţilor politici”. Iar Financial Times notează că liderul de la Casa Albă a serbat luni 500 de zile de „măreţie” de la preluarea mandatului, cu mesajul că America „va fi veşnic ferită de pericole şi puternică şi mândră şi grandioasă şi liberă”. Acelaşi Financial Times scrie şi despre influenţa pe care Trump vrea să o exercite în Europa. „Ambasadorul american încearcă să dea forţă partidelor de dreapta din Europa”, titrează cotidianul londonez cu referire la declaraţiile făcute de trimisul Washingtonului la Berlin într-un interviu pentru publicaţia Breitbart. „Guvernul federal cere clarificări”, informează Der Spiegel, cu precizarea că „noul ambasador american Richard Grenell a provocat uimire”. „Remarcile ambasadorului american lasă loc de interpretare, dar comentariile sale au fost amplu criticate atât în Statele Unite, cât şi în Europa, pentru că politizează relaţiile diplomatice cu un aliat crucial al Americii, reprezentând o nouă lovitură pentru legăturile transatlantice”, comentează Washington Post. Iar New York Times apreciază că „ambasadorul lui Trump în Germania se face de râs şi face de râs şi Statele Unite”. Germania, pe de altă parte, şi-a prezentat planul care vizează o „reformă minimalistă a UE”, remarcă UEobserver, cu referire la interviul acordat de Angela Merkel hebdomadarului german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. În editorialul său, Le Monde vorbeşte despre un răspuns dezamăgitor al cancelarului german la iniţiativa ambiţioasă a preşedintelui Macron, dar constată că „Merkel rămâne consecventă cu ea însăşi: avansează, dar cu paşi mici”. Cu precizarea că domeniul în care Angela Merkel înaintează cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron este cel al apărării, punctează Le Monde. Rămânem la Bătrânul continent, unde alegerile din Slovenia au fost câştigate de partidul antiimigraţionist condus de Janez Jansa, care a stat şase luni în închisoare pentru corupţie, relatează EUobserver. O victorie electorală pusă de New York Times pe seama investiţiilor discrete făcute în ultimii doi ani în canale media de dreapta din Slovenia şi Macedonia, de oameni de afaceri ungari apropiaţi de premierul de la Budapesta. „Victor Orban a devenit un erou al extremei dreapta prin atacurile lui directe împotriva democraţiei liberale”, proclamă ziarul new-yorkez. Cu concluzia că „este prea devreme pentru a şti dacă dl Jansa va reuşi să însăileze o coaliţie de guvernământ în Slovenia, dar dacă va reuşi, unul din beneficiari va fi dl Orban care va avea un potenţial aliat în UE, acum când conducerea blocului analizează posibilitatea de a reduce fondurile destinate Ungariei” – scrie New York Times. Pe bună dreptate deci, după cum notează Financial Times, „preşedintele Finlandei avertizează că UE pierde bătălia cu politica oamenilor forte” şi atenţionează că riscul geopolitic implicat ar trebui să fie „un semnal de trezire” pentru blocul comunitar. Câteva ziare străine scriu şi despre victoria în alegerile locale de la Chişinău a candidatului proeuropean Andrei Năstase. „Autoritățile moldovene au anunțat că un candidat pro-european care s-a opus oligarhilor și politicii filoruse din fosta republică sovietică a câștigat cursa pentru primăria capitalei moldovenești”, notează New York Times, cu precizarea că „Năstase, care are 42 de ani, a fost procuror și este unul dintre organizatorii protestelor anticorupție de mare amploare din 2015, după dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei”. Şi, în fine, în timp ce Le Figaro prezintă iniţativa guvernului francez de reformare a audiovizualului public inclusiv prin adoptarea unui „discurs hotărât angajat” care să „schimbe mentalităţile francezilor” şi o „platformă comună de decriptare a ştirilor false”, Il Messaggero relatează că Papa Francisc, căruia i-a fost decernat premiul pentru jurnalism „Biagio Agnes”, „îi invită pe ziarişti să scrie despre problemele suburbiilor”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
