Războiul taxelor vamale între Statele Unite şi Europa cunoaşte un nou episod, odată cu anunţul Comisiei Europene privind introducerea, din iulie, a unor contra-măsuri faţă de recenta decizie a preşedintelui Trump. „Măsurile europene destinate să răspundă creşterii de către Statele Unite a taxelor vamale pe oţelul şi aluminiul provenite din UE se vor aplica din iulie”, anunţă La Libre Belgique şi precizează că „Executivul european a aprobat impunerea de către UE de taxe suplimentare unei liste de produse, care urmăresc să răspundă creşterii taxelor vamale americane intrate în vigoare la începutul lui iunie”. Comisia Europeană numeşte această măsură „un răspuns proporţionat” faţă de deciziile administraţiei americane. Dacă SUA şi Uniunea Europeană se luptă pe taxe, Marea Britanie se luptă să găsească muncitori sezonieri pentru agricultură. Un studiu al Uniunii Naţionale a Fermierilor, citat de BBC News, arată o scădere cu 17% a persoanelor venite în Regatul Unit la cules de fructe şi legume, în timp ce peste jumătate dintre agenţiile de recrutare se plâng că nu găsesc personal nici în lunile „liniştite” ale anului. În Cehia, miliardarul Andrej Babiš, a cărui mişcare populistă a câştigat alegerile parlamentare din octombrie, a fost desemnat premier pentru un nou mandat. Reuters aminteşte că desemnarea are loc pe fondul unor proteste la care au participat mii de persoane din mai multe oraşe. Un calcul arată că partidul lui Andrej Babiš şi partenerul social-democrat din coaliţie obţin împreună 93 din cele 200 de mandate parlamentare. Cele două formaţiuni au prin urmare nevoie de susţinerea Partidului Comunist, iar „perspectiva revenirii la putere a comuniştilor, care au condus Cehoslovacia în era dictaturii sovietice dinainte de 1989, a aprins protestele de marţi”, comentează Reuters. Presa internaţională urmăreşte turneul european pe care îl face premierul israelian, având ca temă principală analiza acordului nuclear cu Iranul. În Franţa, premierul Netanyahu şi preşedintele Macron „nu s-au înţeles în privinţa acordului cu Iranul”, scrie The Washington Post. În timp ce premierul israelian a spus că „deţinerea de către Teheran a armelor nucleare este cea mai mare ameninţare pentru lume” şi că „Acum este momentul să punem presiune maximă pe Iran, să ne asigurăm că programul lor nuclear nu merge nicăieri”, preşedintele francez a spus că ţara sa va continua să lucreze cu acordul prezent, pe care îl consideră „cel mai bun mod de a controla activitatea nucleară a Iranului”. Macron a adăugat că „nu vede cum părăsirea acordului nuclear ar ajuta la îmbunătăţirea stabilităţii regionale, mai arată The Washington Post. După Paris, liderul israelian s-a întâlnit la Londra cu premierul britanic, ocazie cu care Theresa May s-a declarat îngrijorată de moartea protestatarilor din Gaza şi de deteriorarea situaţiei, scrie The Jerusalem Post. În replică, Benjamin Netanyahu a acuzat mişcarea Hamas pentru situaţia actuală. Potrivit Haaretz, premierul Netanyahu a arătat că „problemele din Gaza provin din dorinţa Hamasului de a distruge Israelul”. „Nu asistăm la proteste paşnice. Facem tot ce putem pentru a minimiza numărul victimelor şi pentru a proteja vieţile israeliene”. Cu o zi înaintea începerii reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a anunţat că doreşte înfiinţarea de noi comandamente terestre în Europa, aspect relevant şi pentru România. Citat de RIA Novosti, Jens Stoltenberg a subliniat deschiderea organizaţiei de a relua dialogul cu Rusia, însă a avertizat că nu vor fi ridicate sancţiunile. „Vreau să amintesc că NATO îşi menţine dubla abordare faţă de Rusia, respectiv descurajarea şi dialogul politic. Noi nu avem ca obiectiv izolarea Rusiei deoarece ea este vecinul nostru”, a spus Stoltenberg. Potrivit RAINews, el a motivat că „Sancțiunile economice împotriva Rusiei sunt importante, deoarece arată clar că acţiunile Moscovei din Ucraina trebuie să aibă consecințe. Înainte ca sancţiunile să fie ridicate, Rusia trebuie să-și schimbe atitudinea”. Moscova însă lasă să se înţeleagă că este mai interesată în acest moment de dosarul nord-coreean. La două zile după ce l-a invitat oficial pe liderul de la Phenian într-o vizită la Moscova, Vladimir Putin a salutat viitoarea reuniune a preşedinţilor american şi nord-coreean. Într-o declaraţie făcută înainte de vizita în China şi citată de TASS, Vladimir Putin a arătat că „Aşteptăm rezultatul întâlnirii şi vom contribui la succesul reuniunii în orice fel posibil”. „Preşedintele Donald Trump a luat o decizie curajoasă şi matură să se întâlnească cu liderul nord-coreean”. Cu câteva zile înaintea acestei mult aşteptate întâlniri, premierul japonez a plecat spre SUA, unde va fi primit de preşedintele Donald Trump. Agenţia niponă Kyodo scrie că „Premierul Abe doreşte să îi amintească preşedintelui Trump să aducă în discuţie, în timpul întâlnirii cu Kim, problema cetăţenilor japonezi răpiţi de Coreea de Nord în anii 1970 şi 1980, pe care o consideră cea mai importantă problemă politică pentru administraţia sa”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
