Dilemele apropiatului summit G7, armele de ultimă generaţie ale Rusiei şi apărarea comună europeană sunt câteva din temele ce se regăsesc în paginile presei internaţionale.
Se anunţă o atmosferă glacială în orăşelul canadian Charlevoix din Québec pentru acest week-end. Creat în 1975 la Rambouillet, summitul G7 a ajuns la cea de-a 44-a reuniune de şefi de stat şi de guvern, dar este pentru prima dată când va fi scena unor dezacorduri majore. Multilateralismului dorit de Justin Trudeau şi de aliaţii săi europeni şi japonezi i se opune lumea bilaterală a lui Donald Trump, în care cel mai puternic este câştigător, după cum citim în Liberation. Într-un editorial publicat de New York Times, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, îşi exprimă temerile legate de o posibilă divizare a comunităţii occidentale. „În ciuda lui Trump, Occidentul trebuie să rămână unit”, subliniază acesta. Summitul G7 pare că va fi un eveniment la care nimeni nu se va simţi confortabil, începând cu gazda acestuia, premierul canadian Trudeau, care va trebui să îl împiedice pe preşedintele american să torpileze reuniunea – scrie cotidianul francez Les Echos, iar un titlu din Liberation completează foarte bine tabloul: Theresa May vine la G7 însoţită de o umbră – Brexitul ei împovărător. Explicaţia? Premierul britanic va căuta să-şi menajeze interlocutorii de la G7 şi în special Statele Unite, Canada şi Japonia, în speranţa unor viitoare acorduri comerciale post-Brexit. „Theresa May umblă cu două pălării, cea de şefă a guvernului uneia din ţările cele mai puternice din lume şi cea a persoanei însărcinate cu concretizarea Brexit şi pregătirea ţării pentru un viitor în afara UE”, sintetizează prompt publicaţia franceză.
Din Washington Post aflăm că nici preşedintele Trump nu este prea fericit să meargă în Canada, nu neapărat din cauza temelor spinoase ce urmează a fi discutate, ci pentru că i se pare că pierde un timp preţios înainte de întâlnirea de la Singapore cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Sau poate că preferă vizite în locuri în care este aclamat – cum ar fi vizitele de la Beijing, Paris sau Varşovia – în loc de summituri unde liderii îl tratează ca pe un egal, conchide Washington Post.
În avanpremieră, Angela Merkel propune crearea unui „Consiliu European de Securitate”, precizând că acest organism ar fi redus la „zece state membre, poate chiar mai puține”, care vor exprima poziții europene și nu naționale. „Acest lucru ar conferi Uniunii Europene o existență diplomatică care să poată influența scena internațională”, a mai spus cancelarul Merkel, citat de săptămânalul Le Point.
La rândul său, Vladimir Putin, exclus de la summitul fost G8, flutură stindardul capacităţilor militare ale Rusiei. În cadrul maratonului anual televizat „Linie directă cu preşedintele”, acesta a anunţat că a început producţia industrială în serie a sistemul de rachete strategice hipersonice „Avangard”, care va fi livrat forţelor armate şi pus în funcţiune în anul 2019. „Este un sistem de rachete intercontinental, arma absolută. Nu cred că o altă ţară va dispune de ceva similar în următorii ani, dar noi o avem deja”, le-a dat Putin asigurări susţinătorilor săi, notează Tass.
Vecinii noştri de la sud de Dunăre se pregătesc de investiţii în domeniul energiei nucleare. După cum aflăm din cotidianul Standart, Comisia energetică a Parlamentului de la Sofia a adoptat dezgheţarea proiectului Centralei Nucleare de la Belene, ministrul bulgar al energiei primind sarcina de a căuta un investitor strategic, conform regulilor pieţei şi fără alocarea de garanţii de stat. Încurajată de UE şi de Statele Unite, îngrijorate de dependenţa ţării de Rusia în materie de energie, Bulgaria renunţase în 2012 la un proiect ruso-bulgar de construire a centralei de la Belene din cauza unui diferend cu Moscova privind costurile şi în absenta unui investitor dintr-o ţară terţă. După ce a plătit în 2016 601 milioane de euro gigantului nuclear rus Atomstroiexport drept compensaţii pentru abandonarea şantierului, Sofia s-a trezit pe malul Dunării cu o platformă în valoare de 1,3 miliarde de euro şi două reactoare de 1000 MW. Acest proiect este foarte controversat, mulţi experţi afirmând că nu ar fi rentabil, pentru că nici Bulgaria, nici vecinii săi n-ar avea nevoie de noi surse de energie înainte de 2035, precizează un expert citat de Le Figaro.
Ruxandra Lambru, Agenţia de presă RADOR
