Summitul SUA-Coreea de Nord continuă să ţină capul de afiş al presei internaţionale, care îi comentează rezultatele şi implicaţiile mai largi. Presa europeană găseşte însă şi teme mai apropiate, precum acuzaţiile aduse Italiei de preşedintele Franţei, pe marginea crizei refugiaţilor, iniţiativa parlamentarilor britanici privitor la Brexit sau statul de drept din Polonia.
„Trump spune că Phenianul ‘nu mai este’ o ameninţare nucleară”, relatează Washington Post. Cu comentariul că liderul de la Casa Albă a făcut aceste „aprecieri optimiste” despre întâlnirea lui cu liderul nord-coreean Kim Jong-un în pofida întrebărilor emise de aliaţi, legislatori şi analişti asupra substanţei afirmaţiilor privind dezarmarea nucleară a Coreii de Nord. New York Times atenţionează că „summitul extraordinar nu a produs niciun fel garanţii”. Şi tot New York Times notează că „Phenianul susţine că preşedintele Trump a fost de acord cu un proces de denuclearizare ‘pas cu pas’, în locul unei demontări imediate a programului său de înarmare nucleară”. În plus, „concesiile făcute de dl Trump Coreii de Nord au creat noi anxietăţi pentru aliaţii Americii din Asia”, remarcă aceeaşi gazetă new-yorkeză. Pe de altă parte, ziarul nord-coreean Rodong Sinmun prezintă întâlnirea liderului Kim Jong-un cu preşedintele Trump ca pe o victorie asupra campaniei de „presiuni maxime” a Washington-ului pentru a elibera de arme nucleare Peninsula coreeană” şi proclamă triumful lui Kim asupra lui Trump. De aceeaşi părere sunt însă şi mulţi observatori din America dar şi din Europa, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung cu precizarea că liderul de la Phenian „a fost legitimat de Trump nu doar prin istorica strângere de mână, ci şi prin garantarea securităţii Coreii de Nord”. Cât priveşte declaraţia finală a summitului, aceasta este „vagă” în aprecierea aceluiaşi cotidian german. Iar de la Londra, The Times se întreabă pe scurt: „Unde este substanţa?” Acelaşi The Times relatează că „Italia îl convoacă pe ambasadorul francez, în controversa pe tema imigranţilor”. „Cuvintele folosite de liderii francezi împotriva guvernului italian, după decizia lui Matteo Salvini de a închide porturile italiene navei Aquarius, cu 629 de imigranţi la bord, au fost prea violente pentru a putea trece neobservate”, comentează Il Giornale. Ziarul italian vorbeşte despre o „criză diplomatică fără precedent”, iar Le Figaro precizează că „ministrul italian de interne ameninţă că va cere anularea întâlnirii programate pentru vineri între premierul Giuseppe Conte şi Emmanuel Macron, care a denunţat ‘doza de cinism şi de iresponsabilitate a guvernului italian’ după refuzul de a primi nava Aquarius”. În orice caz, Din Belgia, Le Vif ne linişteşte în privinţa viitorului: „Uniunea Europeană doreşte să-şi tripleze bugetul pentru criza migraţiei” şi pentru „gestionarea frontierelor”, ajungând la 34,9 miliarde de euro faţă de suma de 13 miliarde din perioada actuală. „Este vorba mai ales de o consolidare masivă a Agenţiei europene de frontieră şi coastă, Frontex, al cărei personal va creşte de la 1.000 la 10.000 de poliţişti de frontieră”, explică Le Vif. Ziarele britanice analizează la rândul lor decizia Parlamentului londonez de a-şi afirma dreptul de a se pronunţa în privinţa acordului de ieşire din Uniunea Europeană pe care îl negociază premierul. „Doamna May intenţionează să propună un amendament legislativ prin care legislatorii vor primi dreptul de a se pronunţa asupra oricărei iniţiative de ieşire din UE în lipsa unui acord” convenit cu Bruxelles-ul, explică Financial Times. Le Monde conchide: „Democraţia parlamentară britanică iese întărită din dezbaterea furtunoasă” de la Westminster. Iar un alt cotidian francez, La Tribune notează că Parlamentul britanic va putea retrimite guvernul la masa negocierilor cu Bruxelles-ul dacă acordul convenit pe tema Brexit nu va fi considerat satisfăcător. Iată însă că şi Polonia ar putea organiza un referendum pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană, dacă iniţiativa preşedintelui Duda va fi aprobată, citim în EUobserver. Iar între timp, de la Varşovia, Gazeta Wyborcza reproduce textul adresat Comisiei Europene de foştii preşedinţi, premieri şi miniştri de externe ai ţării, intitulat „Europa, te rugăm apără statul de drept din Polonia”. Textul, care aminteşte că „Polonia și cetățenii ei au construit cu inima și mintea baza statului de drept, care este una din valorile fundamentale ale Europei unite, libere și democratice”, avertizează că „în 3 iulie, în Polonia va intra în vigoare legea privitoare la Curtea Supremă, care va suprima definitiv principiul separaţiei celor trei puteri în stat şi esenţa statului democratic de drept”./abuzoian
Adriana Buzoianu, RADOR
