Proiectul de lege prin care în ultimii opt ani, Constituţia Ungariei ar putea să fie modificată pentru a şaptea oară, a mai fost completat seara trecută de către grupul parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz. Potrivit acestui proiect, fiecare instituţie a statului maghiar trebuie să apere creştinismul, iar persoanele care nu au unde locui, vor fi practic interzise în Ungaria.
Proiectul de modificare a Constituţiei a fost depus la parlament în 29 mai. Ieri seară însă – cu doar câteva ore înainte de prima dezbatere, care este programată a avea loc astăzi – grupul parlamentar a depus noi amendamente la propriul său proiect, ceea ce, în opinia deputatului socialist Harangozó Tamás, încalcă procedura parlamentară.
În spiritul luptei împotriva migraţiei, a fost inclus în proiectul de modificare iniţial prevederea că fiecare organ al statului are obligaţia de a „apăra identitatea constituţională a Ungariei”. Această prevedere a fost completată acum cu amendamentul potrivit căruia ar fi obligatorie şi „apărarea culturii creştine”. Potrivit expunerii de motive, amendamentul ar fi necesar, pentru că „fără cultura creştină nu există nici Europa şi nici Ungaria”, de aceea, este necesar să fie protejată în mod special. Prevederea citată însă, poate să discrimineze alte comunităţi religioase din Ungaria, cum sunt evreii, musulmanii sau budiştii.
Deputaţii majorităţii printr-o singură propoziţie ar interzice şi statutul de persoană fără adăpost, prin întroducerea în legea fundamentală a prevederii care spune „se interzice ocuparea ca mod de viaţă a spaţiilor publice ”. Este adevărat că articolul cu pricina este însoţit de un altul, prin care se afirmă că statul şi autorităţile locale „se străduiesc” să asigure cazare pentru toate persoanele care nu au locuinţă. Însă atâta vreme cât interdicţia ocupării spaţiilor publice este univocă şi obligatorie, obligaţia autorităţilor se referă doar la strădania acestora de a asigura un acoperiş pentru cei care nu au aşa ceva. Se pune întrebarea, ce se va întâmpla cu acele persoane, care în ciuda eforturilor autorităţilor nu au unde să locuiească? Proiectul Constituţiei nu dă răspuns la această întrebare, însă mai mulţi politicieni ai puterii au sugerat că statutul de persoană fără adăpost ar putea să fie asimilat celui de infractor. Primarul general al Budapestei, Tarlós István a vorbit în mai multe rânduri despre „infracţionalitatea persoanelor fără adăpost” (hajléktalanbűnözés) (Expresia maghiară nu se referă la infracţionalitatea comisă de persoane fără adăpost, ci sugerează că însăşi faptul că cineva a ajuns pe stradă, reprezintă o infracţiune.) Motivul pentru care această problemă ar putea să fie tratată în Constituţie ar putea să fie o decizie a Curţii Supreme din Ungaria potrivit căreia nu se poate interzice şederea unei persoane în spaţiile publice. În motivarea sentinţei citate, judecătorii au statuat clar că statutul de persoană fără adăpost nu reprezintă o infracţiune sau o contravenţie. Cu toate acestea, până în prezent poliţia a deschis proceduri contravenţionale – sub diferite motive – împotriva a 200 de persoane care locuiau pe stradă.
Totodată, reglementarea propusă contravine articolului 25 (alin. 1.) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede: „Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.” Şi tocmai aici este problema. În prezent centrele de primire a persoanelor fără adăpost din Ungaria dispun de 11.000 de locuri, iar numărul solicitanţilor este cel puţin de două ori mai mare, dar numărul real al acestora – potrivit portalului de ştiri hvg.hu ar putea să depăşească 100.000 de persoane. Numărul persoanelor fără adăpost a crescut brusc în ultimii opt ani. Unul dintre motive îl reprezintă creditele imobiliare luate în franci elveţieni între anii 2006 – 2009. Cursul de schimb al acestei valute a crescut cu rapiditate, iar mulţi au fost nevoiţi să-și părăsească locuinţele, care au fost vândute de către bănci.
Potrivit unei propuneri procedurale înaintată de vicepremierul Semjén Zsolt, parlamentul ungar ar urma să dea votul final referitor la modificarea Constituţiei miercurea viitoare, adică peste doar şase zile. Având în vedere că după alegerile parlamentare din aprilie coaliţia Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat deține o majoritate de două treimi în legislativul maghiar, există mari şanse ca modificările propuse constituţiei să fie adoptate.
Székely Ervin, Rador
