„Unitatea fragilă a Europei se destramă pe măsură ce disputa cu privire la migraţie se propagă pe întreg continentul” constată Bloomberg, detaliind că tensiunile politice, prelungite de întrebările nerezolvate cu privire la controlul migraţiei din afara Europei, au ieşit în aceste zile la suprafaţă, remodelând alianţe şi alimentând vechi rivalităţi de la Roma la Berlin şi de la Paris la Viena. După o săptămână tensionată între Italia şi Franţa produsă de decizia noului guvern populist de la Roma de a închide porturile unei nave pline cu imigranţi, premierul italian şi preşedintele francez au convenit vinerea trecută că este nevoie de un „răspuns european” şi că „Europei i-au lipsit eficacitatea şi solidaritatea” notează Le Point. Însă criza migranţilor se mută acum la Berlin, unde cancelarul german are de dus o „luptă diplomatică herculeană”, potrivit Handelsblatt, pentru a găsi în următoarele două săptămâni împreună cu partenerii europeni compromisuri delicate în vederea abordării în comun a crizei refugiaţilor. Dacă nu se va ajunge la un acord la summitul UE de la sfârşitul acestei luni, zilele ei de cancelar ar putea fi numărate, avertizează cotidianul german, invocând poziţia categorică a ministrului conservator de interne pentru o înăsprire a politicii privind migraţia. Disputa din interiorul guvernului german zguduie o alianţă de decenii între Uniunea Creştin-Democrată a Angelei Merkel şi sora ei bavareză, Uniunea Creştin-Socială, condusă de ministrul de interne, Horst Seehofer, remarcă Politico. Însă Merkel se teme că dacă Berlinul ar acţiona unilateral în sensul înăspririi politicii de primire a imigranţilor înregistraţi în alte ţări UE s-ar produce un efect de domino care ar putea distruge libertatea de mişcare în Spaţiul Schengen, prin restabilirea controalelor la graniţele interne, şi ar putea submina unitatea blocului comunitar, lăsând singure în criza migranţilor ţările aflate în prima linie, precum Italia şi Grecia, explică tot Politico. Iată de ce „criza politică germană este, de fapt, despre viitorul Europei”, după cum atrage atenţia Financial Times.
Luni, preşedintele american, Donald Trump, a criticat politica germană în privinţa migraţiei, clamând că SUA trebuie să evite un fenomen similar cu cel din Europa, notează New York Times, însă, după cum remarcă The Telegraph, Trump are de înfruntat o furie tot mai mare în SUA din cauza politicii sale de separare a copiilor de părinţii lor imigranţi fără acte. Imaginile date publicităţii luni dimineaţă de jurnalişti arată copii despărţiţi de părinţi, închişi în celule într-un depozit din Texas, detaliază ziarul britanic. Segregarea a stârnit un val de indignare internaţională, iar şeful agenţiei ONU pentru drepturile omului a îndemnat Washington-ul să înceteze să-i separe pe copiii migranţi de părinţii lor, calificând această politică drept „inadmisibilă”, mai scrie The Telegraph. Le Vif observă că această politică a determinat una din rarele incursiuni pe scena politică ale Primei Doamne, Melania Trump, care a pledat pentru un acord cât mai rapid pentru rezolvarea acestei probleme, iar Washington Post scrie că tot mai mulţi congresmeni republicani îi cer lui Trump să-şi schimbe politica de separare a familiilor.
Pe plan european, „Bruxelles-ul se apropie de un conflict decisiv cu Polonia pe tema statului de drept”, constată Financial Times, comentând că „bătălia pentru puterea UE de a sancționa statele membre acuzate de derapaje în autoritarism ori corupție intră într-o fază decisivă”. „Disputa privind Polonia a căpătat un caracter urgent din cauza faptului că Varșovia plănuiește restructurarea curții supreme, care va intra în vigoare pe 3 iulie. Manevra ar putea forța peste o treime dintre judecătorii țării să se pensioneze. Aceasta, împreună cu alte schimbări operate la sistemul judiciar polonez, a determinat Bruxelles-ul să acuze Varșovia că pune în pericol statul de drept – un principiu fundamental al UE. Polonia afirmă că doar restructurează un sistem ineficient, care n-a mai fost reformat în mod adecvat din vremurile comuniste”, explică Financial Times. Pe fondul vizitei vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la Varşovia, ziarul polonez Rzeczpospolita consideră că „Timmermans trebuie să se calmeze”, iar partidul de guvernământ,” PiS trebuie să cedeze”. „Cuvintele olandezului că „Statul de drept nu este un târg de cai, unde se poate negocia” este totuși o metaforă care nu se potrivește dialogului cu un stat de 38 de milioane de oameni. Felul acesta de a discuta exclude dialogul. Este o greșeală comisă de multe ori de către politicienii UE. Pentru mulți polonezi nu înseamnă decât inflamarea conflictului. În statele vechi ale Uniunii este nevoie de mai multă înțelegere și răbdare pentru meandrele politicii în democrațiile tinere, dar deja independente. Aroganța în această lume nu-și are rostul, pentru că poate întoarce atitudinile sociale împotriva Europei și a valorilor ei, ducând la noi crize de încredere față de instituțiile Uniunii”, comentează ziarul polonez.
În privinţa României, „un diplomat american a îndemnat România să continue lupta împotriva corupției oficialilor pentru a împiedica „puterile ostile” să submineze țara”, notează New York Times. Subsecretarul de stat Wess Mitchell, responsabil pentru Europa şi Eurasia, „a declarat luni, în cursul unei vizite la București, că SUA „aplaudă și încurajează” munca procurorilor anticorupție ai României, „întrucât așa îndepărtezi vulnerabilitățile de care puterile ostile s-ar folosi pentru a submina” o țară”, scrie New York Times. „Guvernul de stânga al României forțează o restructurare judiciară în privința căreia opozanții se tem că va slăbi investigațiile anticorupție care au prins în capcană oficiali ai partidului de la guvernare”, comentează cotidianul american, încheindu-şi ştirea cu declaraţia lui Wess Mitchell: „Acesta nu este un moment […] în care noi am vrea să vedem România făcând un pas înapoi”.
În sfârşit, Euronews prezintă un amplu reportaj despre „Satul românesc fără hoţi”. „Oamenii din Eibenthal nu-şi închid banii în seifuri şi nici nu-i ascund sub duşumele. În schimb, se ştie că ei agaţă sacoşe cu monede şi bancnote pe garduri, aşteptând să le sosească pâinea”, detaliază Euronews. „Cuibărit între dealuri din vestul României, Eibenthal are o populaţie formată în majoritate din etnici cehi. Fiind rupt de restul ţării prin apele Dunării, inaccesibilitatea este cea care îi asigură farmecul”, mai scrie Euronews, conchizând: „Acest sat românesc a devenit cunoscut drept o zonă fără hoţi pentru că, deşi banii pot fi furaţi cu uşurinţă, ei nu se fură niciodată”. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
