În anul 2017, România s-a dezvoltat cel mai rapid în UE. Moștenirea postcomunistă poate opri succesul țării.
Pe străzile Bucureștiului domină mai degrabă apatia. “Puterea controlează o parte tot mai mare a vieții noastre, nu se pot face multe aici. Mă tem pentru democrație. Vreau să plec, poate în Olanda” – spune Monica Popescu, arătând ferestrele închise cu scânduri, care urâțesc multe clădiri ale capitalei. Iar când o informez că în scurt timp mă voi întâlni cu ministrul pentru probleme europene, Victor Negrescu, și ar putea fi o ocazie de lămurire a acestor probleme, specialista de 38 de ani în informatică mă întrerupe: știu ce va spune. Nu se va întâmpla nimic.
De la căderea comunismului, România a făcut un salt neobișnuit: venitul pe cap de locuitor s-a dublat de la 30 la 60% din media Uniunii, 70% din exporturi merg pe piețele occidentale, este greu de găsit în blocul comunitar un stat cu o datorie și șomaj atât de mici. Cu toate acestea însă, numărul românilor care trăiesc în propria țară a scăzut din anul 1990, de la 23 la 19 milioane. Este ca şi cum Polonia ar fi pierdut 8 milioane de persoane. În opinia Eurostat, aproape un român din cinci locuiește în altă țară a UE, un record în Comunitate.
Despre propria emigrație vorbesc aici toți. Mariana Varodi, medic șef al unui complex din bazinele saline din Ocna vorbește de fratele ei, care a plecat cu familia în Luxemburg și “deja nu se mai întoarce”. Mircea și Cristina Oniciuc, proprietarii unui magazin de lux de vinuri în centrul capitalei, îmi povestesc cum au rămas fiul și fiica lor în Germania și Franța, deoarece “nu se pot regăsi într-un stat unde totul se decide prin aranjamente”.
“În Spania locuiesc un million de români. Dar cel mai nou Eldorado este Marea Britanie: acolo suntem deja o jumătate de million, cei mai mulți după polonezi” – spune Eduard Caltut, ghid prin București.
Negrescu subliniază că și el a fost în emigrație, dar s-a întors și nu regretă. “Întotdeauna când sunt peste graniță explic că România s-a schimbat, că există aici multe posibilităti, lipsește forța de muncă” – spune ministrul responsabil cu președinția română a Uniunii cu începede de la 1 ianuarie. “Trebuie să refacem încrederea. Oamenii se plâng de educație și serviciul de sănătate, de aceea guvernul nostru a majorat salariile în aceste sectoare. Schimbăm legea privind parteneriatul public-privat, pentru a atrage investiții străine și a accelera folosirea fondurilor europene. Anul trecut economia a crescut cu 7%, dar efectele se vor resimți abia după 2-3 ani”, adaugă.
În primul trimestru al acestui an, România a încetat să fie campioana Europei: ritmul ei de creştere a frânat până la 4,2%, sub Polonia. FMI atrage atenția asupra “supraîncălzirii” cauzată între altele de majorarea excesivă de către guvernul social-democrat a salariilor în sfera bugetară și explozia consumului sprijinit de dobânzile mici. Crește în mod îngrijorător inflația și deficitul contului curent. Pentru mulți români însă problema principală este lipsa unei alternative la Partidul Social-Democrat comunist, întrucât opoziția este divizată, iar prerogativele președintelui Klaus Iohannis, care provine din minoritatea germană, sunt mult limitate.
“Aceea a fost o adevărată lovitură de stat, o revoluție furată, în care o fracțiune a partidului a preluat puterea de la altă fracțiune, aruncând întreaga vină pe Ceaușescu și soția lui” – spune despre înlăturarea comunismului în decembrie 1989 ambasadorul la București al uneia din țările occidentale importante.
18 ani mai târziu, intrarea României în Uniune nu a fost nici ea încununarea unor reforme dificile, ci finalul campaniei lui Jacques Chirac, care a dorit să contracareze integrarea Europei Centrale, apropiată de Germania, în Comunitate, prin cooptarea unui membru cu origini romane.
Iohannis și-a început cariera la Sibiu, cred că cel mai frumos oraș din Transilvania, al cărui primar a fost timp de 14 ani până la alegerile prezidențiale din 2014. Rezultatul mâinii sale gospodărești se vede la fiecare pas. La periferiile orașului au luat naștere o serie de fabrici occidentale, în principal concerne din sectorul auto, ca potentatul german de cauciucuri Continental. Centrul este o versiune românească a Cracoviei, deși la scară mai mică: imobile renovate, o minunată piață, monumente frumos iluminate noaptea, concerte organizate aproape fără încetare.
“Revoluția lui Iohannis se termină însă nu departe de barierele orașului. Pentru a parcurge traseul de 270 km până la București este nevoie de 5 ore, cu toate că acest drum fatal este parte a coridorului de transport care leagă capitala de Europa de Vest. Bruxelles-ul a acordat României 15,4 miliarde euro pentru infrastructură din bugetul UE pe anii 2007-2014 și alte 17,6 miliarde euro pe perioada 2014-2020, dar țara are mai puțin de 800 km autostrăzi (de cinci ori mai puțin decât Polonia).
“De vină sunt reglementările necorespunzătoare privind licitațiile publice, protecția mediului, cumpărarea terenurilor” – explică pentru “Rz” ministrul turismului Bogdan Gheorghe Trif, de 41 ani, provenit și el din Sibiu.
Deși Trif vorbește greu engleza, liderul social-democraților, Liviu Dragnea, a mizat pe el, deoarece are imaginea de “dur” și poate va reuși să schimbe simpatia electoratului din Sibiu înaintea alegerilor de anul viitor, la care Iohannis va încerca să fie reales. Pentru Dragnea, care din cauza acuzațiilor de fraudare a fondurilor publice nu a putut deveni șef al guvernului și a impus-o în această funcție pe colega sa de partid, Viorica Dăncilă, președintele rămâne arhidușmanul din cauza luptei cu corupția, pe care cu sprijinul Bruxelles-ului a început-o prin intermediul Direcției Generale Anticorupție (DNA), organism independent.
“Sunt anchetați numai liderii partidului nostru. Sunt prea puțin important, deci stau liniștit, dar situația s-ar putea schimba, dacă voi crește în ierarhie. Unde este aici dreptatea?” – întreabă Trif.
Anul trecut în România au venit 3 milioane de turiști din străinătate, aproape de șapte ori mai puțini decât în Polonia. Guvernul încearcă să contracareze opinia nedreaptă despre statul care este nu doar periculos, dar care nici nu prea are multe de oferit. Sub conducerea lui Trif s-a elaborat strategia de promovare a țării, a cărei demarare coincide cu pregătirile pentru președinția Uniunii.
Provocarea este însă uriașă. Deocamdată, obiectivul vizitat cel mai frecvent de turiști (800.000 persoane pe an) este castelul din Bran, care a aparținut în secolul XV domnitorului muntean Vlad Țepeș, sursa de inspiraţie pentru personajul literar Dracula. Legenda atrage oameni, dar în același timp întărește imaginea României ca loc al răfuielilor crude. Și nu câștigă deloc din această legendă statul român: în valoare de circa 130 milioane USD, obiectivul a fost restituit acum 10 ani lui Dominik Habsburg, moștenitorul titlului de arhiduce al Transilvaniei, care a majorat preţul biletelor la echivalentul a 40 zloți.
“Aceasta a fost o decizie politică. România a vrut să arate lumii că respectă legea, restituind străinilor proprietățile lor” – spune Grig Bute, ziarist al portalului Cațavencii.
Centrul Bucureștiului este plin de imobile minunate, de la întretăierea secolelor XIX și XX, cu care nu s-ar rușina nici Parisul. Acesta este însă doar unul din multele atu-uri cu care în afară de Dracula se poate lăuda această țară.
La întrebarea, cum se explică faptul că, la scurt timp după obținerea independenței în anul 1863, România pe timpul lui Carol I de Hohenzollern a găsit bani pentru frumoasa arhitectură Belle Epoque, a dat din mână. “Am avut un conducător străin” – spune scurt.
Românii se pare nu au avut încredere în ei însiși.
(http://www.rp.pl/Swiat/306179966-Rumunia-Habsburg-zarabia-na-Drakuli.html)
Articol de Jedrzej Bielecki
RZECZPOSPOLITA (Polonia), 17 iunie 2018
Traducerea: Maria Stanciu
