Migraţia şi încercările de oprire a valului de refugiaţi cu care se confruntă numeroase ţări occidentale par a fi acaparat atenţia presei internaţionale. De la decizia lui Donald Trump de a renunţa la politica separării copiilor de părinţii lor emigranţi clandestini, la mini-summitul convocat de Bruxelles pe tema refugiaţilor.
„Trump a pierdut o bătălie în privinţa separării familiilor, dar războiul lui împotriva imigraţiei continuă”, titrează Washington Post, cu explicaţia că „ordonanţa semnată de preşedintele Trump pentru a pune capăt propriei sale politici de separare a familiilor care sunt prinse traversând ilegal graniţa a fost o retragere tactică”. New York Times constată că „republicanilor le displace separarea familiilor, dar le place mai mult ‘toleranţa zero'”. Şi tot New York Times conchide că „în America dlui Trump, conversaţia a luat o turnură urâtă şi furioasă, începând de la vârf”. Iar între timp, după cum scrie Wall Street Journal, „afacerile obţin milioane de dolari sub formă de contracte federale pentru a se ocupa de copiii migranţilor”. Pe celălalt mal al Atlanticului, Europa se confruntă cu propria ei criză a migraţiei. O criză pentru a cărei reglementare „este nevoie de un răspuns european comun”, după cum pledează comisarul european pentru migraţie, citat de ziarul elen Kathimerini, înainte de minisummitul convocat la Bruxelles pe această temă în acest weekend. „Comisarul european a precizat că va trebui consolidată procedura de trimitere înapoi a celor care nu au drept de azil, precum şi colaborarea între UE şi ţările din nordul Africii şi a propus un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro pentru aceste ţări”, punctează cotidianul de la Atena. Însă, după cum notează The Guardian, „UE recunoaşte că nici o ţară africană nu a acceptat să găzduiască centre de refugiaţi”. Şi în plus, speranţele legate de reuniunea la nivel înalt par de pe acum slabe, după cum citim în ziarele din Italia sau din Germania. „Premierul italian a dezvăluit cu satisfacţie că a fost sunat de cancelarul Merkel, pentru a-l convinge să participe la summitul informal de duminică”, relatează La Stampa. Cu menţiunea că cei doi au stabilit că „întâlnirea nu se va încheia cu un text scris, ci doar cu un rezumat al chestiunilor cu care ne confruntăm şi despre care se va discuta la Consiliul European”. Şi de altfel „Nimeni nu poate trece peste poziţiile Italiei”, a conchis premierul italian, care a dat asigurări că în aceste condiţii se va deplasa la Bruxelles”, evidenţiază La Stampa. Corriere della Sera constată că este vorba despre un „pas înapoi al cancelarului Merkel privitor la planul UE pentru migraţie”, cu precizarea că „Roma este gata să renunţe la regulamentul de la Dublin referitor la frontierele maritime”. Iar din Germania, Die Welt confirmă concesia făcută telefonic de Merkel premierului italian Conte. Şi de altfel, şi „ţările de la Visegrad boicotează mini-summitul european”, după cum citim în Le Figaro. Un alt ziar francez, Le Monde informează despre pachetul legislativ votat în Ungaria, care prevede pedepse cu un an închisoare pentru militanţii care le acordă ajutor migranţilor”. „Înăsprirea legii ungare intervine în timp ce ONU încearcă să sensibilizeze opinia publică mondială faţă de cauza refugiaţilor, cu ocazia zilei dedicate persoanelor dislocate”, comentează cotidianul parizian. Presa britanică are însă o veste bună pentru migranţii din interiorul spaţiului comunitar, pentru care guvernul de la Londra a găsit o soluţie. Aproape patru milioane de cetăţeni din UE şi familiile lor vor primi dreptul de a se stabili în Regatul Unit, după cum a anunţat Home Office, scrie The Telegraph. Cu menţiunea că cetăţenii altor state din UE care trăiesc în Marea Britanie vor primi dreptul automat de a rămâne dacă vor plăti 65 de lire sterline pentru a aplica – sau 32,50 de lire în cazul copiilor. Oficialităţile britanice „fac planuri pentru 3,8 milioane de aplicaţii” „deoarece nu ştiu câţi cetăţeni europeni trăiesc în Marea Britanie”, precizează acelaşi jurnal de pe malul Tamisei.
În fine, nici situaţia politică tensionată din România nu scapă atenţiei presei internaţionale. „Omul forte al stângii aflate la putere în România, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, în prima instanţă”, aceasta fiind „o lovitură dură pentru ambiţiile lui de a rămâne stăpânul jocului pe scena politică a ţării”, citim în Le Figaro. Într-o analiză mai amplă, New York Times scrie că săptămâna aceasta, lupta care „are drept miză modificările fundamentale aduse legislaţiei penale” a ajuns „într-un moment decisiv”, aceasta fiind „cea mai nouă răsturnare de situaţie într-o dramă regională care a expus fragilitatea democraţiilor post-comuniste din Europa de Est”. Căci „UE este deja implicată într-o înfruntare cu Polonia din cauza unor reforme judiciare despre care Bruxelles-ul afirmă că ameninţă statul de drept, iar mutările României riscă să lărgească şi mai mult falia dintre Est şi Vest”, reliefează New York Times.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
