O nouă demisie de răsunet zguduie cabinetul britanic condus de Theresa May, la puţin timp după ce premierul anunţa un acord cu partenerii europeni privind un aşa-numit „Brexit lejer”. După demisia anunţată de ministrul pentru Brexit, David Davis, a venit rândul ministrului britanic de Externe de a se retrage din funcţie. Potrivit BBC, decizia anunţată de Boris Johnson „adânceşte criza politică cu care se confruntă guvernul de la Londra, cu mai puţin de nouă luni înainte de retragerea ţării din Uniunea Europeană, şi adaugă noi incertitudini cu privire la planurile guvernului de a scoate Marea Britanie din Uniune”. Adresându-se parlamentului, Theresa May a respins însă aluziile opoziţiei conform cărora guvernul său s-ar afla în criză. Proiectul anunţat de premierul May primise deja un vot de blam prin demisia ministrului pentru Brexit, David Davis, iar Le Monde comentează că „Nicio lovitură nu putea fi mai violentă”. „La două zile după ce a anunțat triumfător că a reușit să-și unească guvernul cu privire la un „Brexit lejer”, având strânse legături cu Uniunea Europeană, acum, Theresa May este părăsită tocmai de ministrul responsabil de apărarea acestei funcții la Bruxelles, David Davis”. Ministrul şi-a motivat hotărârea arătând că – cităm – „decizia de vineri lasă Uniunii controlul asupra unor sectoare importante ale economiei noastre” și „nu respectă dorința rupturii de Cei 27, exprimată de alegători la referendum”. Turcia a început ieri o nouă perioadă politică, odată cu preluarea de către preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a unui nou mandat, consfințit prin alegerile din 24 iunie. Principala modificare este trecerea de la un sistem parlamentar la un sistem executiv prezidenţial. Courrier Internaţional comentează că „este vorba de un nou sistem în care toate atribuţiile executive îi vor reveni șefului statului”, care va putea conduce mai ales prin decrete prezidențiale”. Publicaţia franceză aminteşte că „Peste 18.000 de funcționari publici au fost concediați în Turcia în ajunul învestirii lui Recep Tayyip Erdoğan. Instaurată în iulie 2016, starea de urgență ar putea fi ridicată în curând”, lucru promis de preşedinte în campania electorală. Prima vizită externă pe care preşedintele Erdoğan o face după preluarea noului mandat va fi la summitul NATO din 11-12 iulie, scrie ziarul turc Sabah. În cursul reuniunii şefilor de stat şi de guvern din ţările NATO, prima la acest nivel organizată la noul sediul al Alianţei de la Bruxelles, „Recep Tayyip Erdoğan va avea întâlniri bilaterale cu liderii mai multor state membre NATO, printre care președintele SUA Donald Trump, președintele Franței Emmanuel Macron și premierul britanic Theresa May”, dar şi cu cu președintele Consiliului European Donald Tusk, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și președintele Parlamentului European Antonio Tajani, aminteşte Sabah. „Un summit NATO pe tema unităţii, dar dominat de necunoscuta Trump”, rezumă publicaţia belgiană Le Vif reuniunea care începe mâine la Bruxelles. „Liderii celor 29 de state membre ale NATO se reunesc pentru un summit care să reafirme „unitatea” Alianței Atlantice, dar care este plin de incertitudini din cauza poziției „scepticilor NATO” afiliaţi președintelui american Donald Trump într-un moment când, de aproape 70 de ani, Statele Unite au fost motorul organizației”. Le Vif mai subliniază că „Principala incertitudine a summitului o reprezintă tonul folosit de domnul Trump, un mare apărător al sloganului său „America, în primul rând” pentru a-şi readuce la ordine aliații, iar o altă incertitudine o reprezintă gradul său de recunoaștere a Uniunii Europene”. Pe drum spre summitul de la Bruxelles, secretarul de Stat american face o escală neanunţată la Kabul, unde anunţă că „strategia SUA pentru Afganistan funcţionează” şi că autorităţile americane vor continua să se implice în procesul de pace şi de facilitare a negocierilor cu insurgenţii talibani”, notează The Washington Post. Mike Pompeo a mai vizitat Coreea de Nord şi Vietnamul, următoarea escală fiind Emiratele Arabe Unite. Presa internaţională rezervă ample spaţii şi celor mai recente evoluţii de la Bucureşti, cu accent pe decizia preşedintelui Iohannis de a revoca procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. The New York Times comentează – cităm – că „măsura, de mult previzibilă, generează îngrijorări legate de independenţa procurorilor într-o ţară care se clasează printre cele mai corupte din Europa”. The Washington Post notează că „procurorul șef anticorupție al României a fost concediat din cauza acuzațiilor de slabă administrare și incompetență care i-au fost aduse”. Şefa DNA a respins acuzaţiile şi „i-a atacat ulterior pe politicienii care în prezent adoptă legi despre care opozanții spun că vor îngreuna pedepsirea corupției”, mai scrie The Washington Post.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
