Concedierea Laurei Kovesi va exacerba probabil temerile UE privind statul de drept.
Președintele României a cedat la presiune și a concediat-o luni pe procurorul șef anticorupție, după luni de agitații politice pe tema rolului ei în lupta anticorupție.
Manevra este urmărită îndeaproape de Bruxelles, care a lăudat organul [DNA – n.trad.] pentru că a realizat progrese contra fraudelor sistemice dintr-unul dintre cele mai corupte state UE. E probabil ca ea să amplifice temerile cu privire la statul de drept în Europa de Est.
Președintele Klaus Iohannis a cedat la cererile guvernului social-democrat (PSD) de a o concedia pe Laura Codruța Kovesi la cinci săptămâni după ce curtea constituțională hotărâse că el nu poate bloca revocarea ei. Ministrul român al justiției, Tudorel Toader, a solicitat în februarie demiterea dnei Kovesi, plângându-se că ea și-a depășit atribuțiile și a abuzat de putere.
Dl Iohannis, care era un aprig susținător al dnei Kovesi și al conducerii ei a agenției anticorupție, respinsese criticile dlui Tudorel, după cum a făcut-o și autoritatea românească de supraveghere judiciară.
PSD-ul aflat la guvernare – al cărui șef, Liviu Dragnea, a fost condamnat penal în iunie pentru abuz în serviciu – trebuia să se reunească luni pentru a decide dacă va demara suspendarea dlui Iohannis pe motiv că n-a concediat-o pe dna Kovesi.
„Este o observație de bun simț aceea că voința politică este de a bloca investigațiile, de a bloca justiția. Noi pledăm pentru procurori independenți”, a declarat dna Kovesi, subliniind însă că munca organului a cărei șefă a fost va continua.
Dna Kovesi a fost numită procuror general în 2006, cu un an înainte ca România să adere la UE. A fost prima femeie numită în această funcție. Ea a devenit șefa organului anticorupție în 2013, an din care rata condamnărilor pentru corupție a politicienilor influenți și a magnaților afaceriști a crescut considerabil.
Condamnările au câștigat aplauze de la Bruxelles, însă în prezent Bucureștii au devenit parte a unui grup de state UE est-europene care se află în conflict cu Comisia Europeană din cauza standardelor statului de drept.
Transparency International clasează România printre cele mai corupte țări din Europa.
Anterioare tentative de a o înlătura pe dna Kovesi și de a se reduce pedepsele pentru corupție au scos în stradă la proteste zeci de mii de români. Însă mulți susținători ai PSD o văd ca pe un simbol al puterii exagerate a statului: la mijlocul lui iunie peste 100.000 de români au protestat la București împotriva a ceea ce ei numesc „stat paralel”, a cărui conducere o include și pe dna Kovesi.
Acest „război de uzură pe tema justiției” se tot poartă de 12 ani, conform lui Sorin Ioniță, analist de politici la Expert Forum, un grup de reflecție din București.
Christian Wigand, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a refuzat să comenteze în mod direct revocarea dnei Kovesi. Însă el a declarat că Comisia „urmărește îndeaproape și cu îngrijorare din ce în ce mai mare actualele evoluții din România”, inclusiv modificarea codului penal, o restructurare judiciară și manevra inițială a ministrului justiției de a o demite pe dna Kovesi.
Comisia a adoptat un sistem special de monitorizare a reformei judiciare și a corupției din România, ca parte a condițiilor necesare pentru aderarea țării la UE în 2007.
„Noi, la fel ca și alți parteneri internaționali și state membre, am subliniat în mod repetat că lupta anticorupție și asigurarea unei justiții independente, profesionale, sunt de o importanță primordială”, a declarat dl Wigand. „Este crucial ca România să-și intensifice acum eforturile și să evite regresul în privința realizărilor existente.”
Articol de Valerie Hopkins (Londra) și Michael Peel (Bruxelles)
https://www.ft.com/content/03cb2876-838e-11e8-a29d-73e3d454535d
Traducere: Andrei Suba/asuba/rlambru
THE FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 9 iulie 2018
