Summitul NATO de la Bruxelles, dar şi noile ameninţări comerciale ale preşedintelui Trump la adresa Chinei sunt temele prioritare ale presei internaţionale.
„Trump lansează summitul NATO calificând aliaţii drept ‘delincvenţi'”, titrează New York Times, precizând că preşedintele american a făcut referire la faptul că multe state membre europene nu-şi respectă angajamentul de a aloca pentru apărare 2% din PIB-ul propriu. Aceeaşi gazetă new-yorkeză notează că liderul de la Casa Albă a spus că Germania este „captivă” Rusiei în domeniul energiei. În privinţa conductelor de gaz care leagă Germania de Rusia, „Trump nu este singurul care pune întrebări”, observă The Guardian. „Politicienii şi experţii în energie spun că gazoductul Nord Stream 2 va face Europa dependentă de gazul rusesc”, reliefează cotidianul londonez. Le Monde ne lămureşte însă că Washington-ul are la acest capitol interese proprii, căci „Statele Unite sunt angajate într-o strategie de cucerire de pieţe pentru gazul lor natural”. La rândul său, Die Welt comentează că „şi Merkel şi Trump greşesc”, căci „preşedintele american ar trebui să se ferească să acuze Germania”, având în vedere suspiciunile care planează asupra legăturilor sale cu Rusia, iar „Berlinul trebuie la rândul său să-şi reconsidere comportamentul” faţă de Moscova. Adică, „ambele au nevoie de o nouă strategie privind această ameninţare”, este de părere cotidianul german. Şi oricum, după cum remarcă Reuters, la întâlnirea cu dna Merkel, „Trump a schimbat tonul” şi a declarat că are o „relaţie foarte, foarte bună cu cancelarul, o relaţie nemaipomenită cu Germania”. Mai reţinută, dna Merkel a confirmat totuşi că „suntem parteneri buni şi dorim să continuăm să cooperăm pe viitor”, precizează aceeaşi agenţie de presă. Un bun partener este în continuare şi Turcia, după cum asigură ministrul ei de externe care s-a simţit dator să precizeze că „primele baterii ale rachetelor (ruseşti) S-400 vor sosi în Turcia spre sfârşitul anului viitor”. Citat de ziarul turc Milliyet, şeful diplomaţiei de la Ankara a ţinut să reliefeze că „Turcia nu se îndepărtează de NATO” dar „este o ţară independentă, care poate să decidă singură”. Şi de altfel, după cum scrie agenţia de presă Rosbalt citându-l pe secretarul general al alianţei, „membrii NATO nu văd să existe vreo ameninţare directă din partea Rusiei la adresa vreunui aliat”. Iar atitudinea faţă de Rusia „trebuie să se bazeze pe doi factori, anume unitatea blocului şi dialogul” cu Moscova, căci „dialogul devine încă şi mai important atunci când legăturile sunt tensionate”, este de părere Jens Stoltenberg, citat de Rosbalt. Pe de altă parte, la finalul primei zile de întrevederi la Bruxelles şi „la câteva ore după ce i-a atacat pe aliaţi, Trump a sprijinit planul NATO de impulsionare a apărării împotriva Rusiei”, relatează Washington Post.
Aceeaşi gazetă din capitala americană scrie despre noile ameninţări lansate de preşedintele Trump în răzoiul comercial împotriva Chinei. „Încă o zi, în care o nouă tranşă de importuri americane din China, în valoare de 200 de miliarde de dolari, urmează să fie impozitate – şi încă un răspuns sfidător din partea Beijingului”, rezumă Wall Street Journal, cu menţiunea că pentru a afla când ar putea înceta acest război comercial ar trebui să ne uităm mai degrabă la situaţia economică, nu la politicieni. Din Portugalia, publicaţia online Folha punctează că „echilibrul unor taxe scăzute şi al unui volum ridicat de exporturi şi importuri se păstrează între marile pieţe, cum ar fi SUA, Asia şi Uniunea Europeană, doar dacă toţi cei implicaţi respectă aceste proceduri”, dar „dacă o parte optează pentru sancţiuni, începe să fie raţional şi pentru ceilalţi să urmeze aceeaşi cale, ceea ce poate antrena pagube mari pentru lanţurile de producţie din lumea întreagă”, argumentează publicaţia lusitană. Şi deşi „teoretic încă mai este timp pentru a evita un conflict foarte intens, care ar arunca lumea într-o recesiune”, „devine clar faptul că cele două mari puteri economice au iniţiat un nou capitol în relaţiile lor” şi „de acum înainte fiecare va încerca să-şi protejeze baza de producţie şi tehnologică în ceea ce promite a fi o lungă şi aprigă dispută pentru hegemonie”, conchide Folha Online. Şi ca o nouă dovadă că Beijingul nu stă degeaba, La Libre Belgique informează că „China promite împrumuturi în valoare de 20 de miliarde de dolari ţărilor arabe”.
Pe lângă numeroasele articole dedicate calificării echipei Franţei în finala Campionatului Mondial de Fotbal, presa din Hexagon relatează că preşedintele Macron se va deplasa duminică la Moscova pentru meciul decisiv, ocazie cu care va avea şi o întrevedere cu preşedintele Putin. Şi în fine, Reuters informează că „un grup din Israel intenţionează să trimită pe Lună o navă spaţială fără pilot, în februarie 2019”. Va fi însă „cea mai mică navă care a aselenizat vreodată” pe satelitul natural al Pământului, precizează Reuters.
Adriana Buzoianu
