Aşteptatul summit Trump-Putin ţine capul de afiş al presei internaţionale. Principalul cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, le urează „bun venit în ţara presei libere” preşedintelui Statelor Unite şi celui al Rusiei. „Capitala finlandeză este în primul rând simbolul unui moment crucial al războiului rece, cel al semnării Acordurilor de la Helsinki, la 1 august 1975”, parafate de „Gerald Ford şi Leonid Brejnev la încheierea Conferinţei privind cooperarea şi securitatea în Europa” care a reunit 35 de ţări, aminteşte Le Monde. „Pe atunci ca şi azi, Kremlinul voia în acelaşi timp să-şi confirme zona de influenţă şi să-i divizeze pe occidentali”, scrie în continuare ziarul parizian, cu menţiunea că „atunci, Moscova a înregistrat un eşec”. Dar, punctează Le Monde, în 1975 „occidentalii au ştiut să facă bloc comun”, pe când astăzi „Vladimir Putin mizează pe diviziunile dintre Europa şi Statele Unite”. Şi pentru că „omul forte de la Kremlin nu este superstiţios”, el vrea „să transforme întâlnirea de la Helsinki într-un moment al revanşei”, conchide cotidianul parizian. O revanşă pe care ar putea să devină realitate, după cum apreciază New York Times, întrucât „prin simplul fapt că se întâlneşte cu Trump, Putin câştigă”. „Atacând Europa şi declanşând un război comercial cu cei mai apropiaţi aliaţi ai Americii, preşedintele Trump a avansat deja agenda preşedintelui Vladimir Putin”, explică ziarul new-yorkez. Şi de fapt summitul „marchează sfârşitul simbolic al eforturilor americane de izolare a Rusiei după anexarea Crimeii în 2014”, conchide Wall Street Journal. Iar ministrul de externe spaniol, citat de ziarul iberic El Pais confirmă: „Rusia a revenit pe arena internaţională şi vrea să devină marea putere care a fost înainte”. În orice caz, după cum relevă un sondaj de opinie publicat de jurnalul german Handelsblatt, majoritatea cetăţenilor germani „consideră că acţiunile lui Trump sunt o mai mare ameninţare la adresa păcii decât politica lui Putin”. Şi în plus, potrivit aceluiaşi sondaj de opinie, „germanii îl simpatizează mai mult pe Putin, pe care-l consideră un lider mai competent şi cu mai multă influenţă decât Trump”.
Presa din Hexagon relatează şi despre întâlnirea dintre preşedintele francez şi liderul rus. „Primit la Kremlin, Macron îl felicită pe Putin pentru ‘desfăşurarea perfectă’ a Mondialului” câştigat de Franţa, scrie Le Figaro. Le Monde reţine că întâlnirea a avut loc „într-un context important, după summitul NATO şi înaintea întâlnirii dintre Vladimir Putin şi Donald Trump”. Şi a permis „abordarea marilor dosare internaţionale”, în special Siria „unde Franţa a instituit un mecanism de concertare cu Moscova, pentru a încerca să apropie iniţiativele ruso-turcă şi cele ale occidentalilor”, punctează ziarul parizian. Iar din Rusia, agenţia de presă Tass relatează că în cursul discuţiei cu preşedintele Franţei, liderul rus şi-a exprimat speranţa ca „legăturile dintre Rusia şi Franţa să intre pe traiectoria dezvoltării pozitive”.
De la Londra, The Guardian o citează pe Theresa May, care dezvăluie că „Trump i-a spus să dea în judecată Uniunea Europeană, în loc să negocieze” ieşirea din blocul comunitar. Totuşi, Financial Times evidenţiază că ulterior „preşedintele american a insistat” că orice va face premierul britanic pe terma Brexit „eu voi accepta”. Iar din The Times aflăm că „prinţul Charles şi prinţul William nu au dorit să se întâlnească cu Donald Trump în cursul vizitei acestuia în Marea Britanie” şi au lăsat-o pe regină singură la primirea liderului de la Casa Albă.
Şi tot ca răspuns la politica lui Trump, de data aceasta pe plan economic, gazeta franceză La Tribune informează că liderii Uniunii Europene se deplasează astăzi şi mâine la Beijing şi apoi la Tokyo. Un turneu asiatic menit a fi o ripostă în cazul în care Donald Trump va declanşa un război comercial, notează ziarul francez cu menţiunea că acordul care va fi semnat cu Japonia „va crea o zonă de liber-schimb echivalentă cu aproape o treime din PIB-ul mondial”. Şi în fine, BBC informează că pentru prima dată după 60 de ani, Cuba va recunoaşte oficial proprietatea privată, ceea ce ar putea însemna mai multă protecţie legislativă pentru antreprenorii privaţi şi investitorii străini. Aceeaşi reformă constituţională ar mai include limitarea puterii preşedintelui, care ar urma să poată beneficia doar de două mandate consecutive de câte cinci ani, dacă măsurile vor fi aprobate prin referendum, relatează BBC.
Adriana Buzoianu, RADOR
