Mâine, 19 iulie, Comisia Europeană va declanşa etapa judiciară a unei proceduri de infringement împotriva Ungariei din cauza aşa-numitului pachet de legi „Stop Soros” pe care s-a inclus recent şi modificarea Constituţiei, a aflat cotidianul maghiar Népszava.
Potrivit aprecierii Comisiei, actele normative în cauză încalcă mai multe prevederi ale legislaţiei comunitare, motiv pentru care solicită un răspuns scris din partea guvernului maghiar. Opinia organului executiv al UE era previzibilă având în vedere că imediat după adoptarea legilor în parlamentul Ungariei a declarat – răspunzând la întrebarea cotidianului Népszava – că sunt îngrijoraţi din cauza legilor respective. „Nu putem să întoarcem spatele valorilor şi principiilor pe care s-a clădit Europa” – a comentat actul legislativ Christian Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. A adăugat atunci, că vor aştepta aprecierea Comisiei de la Veneţia, înainte să decidă dacă legile ungureşti sunt sau nu conforme cu legislaţia unională.
Frans Timmermans, vicepreşedintele CE a declarat în luna iunie, cu ocazia unei audieri în Parlamentul European că „pot exista probleme” cu legile adoptate la Budapesta.
Între timp a apărut raportul Comisiei de la Veneţia, care a propus retragerea legilor, pentru că prevăd pedepse disproporţionate pentru persoane şi ONG-uri şi încalcă multiple prevederi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Potrivit raportului, o directivă a UE din 2002 defineşte exact care sunt mijloacele de drept penal prin care se poate preveni trecerea ilegală a frontierei, precum şi tranzitarea sau şederea fără drept a unor persoane pe teritoriul statelor membre UE. Reglementarea maghiară însă depăşeşte acest cadru, prevede pedepse injuste pentru activităţi care nu au legătură directă cu migraţia. De exemplu, incriminarea campaniilor de informare a imigranţilor încalcă dreptul la libera exprimare – constată Comisia de la Veneţia.
Potrivit informaţiilor Népszava, mâine (19 iulie) Comisia Europeană începe faza judiciară a procedurii de infringement, începută din anul 2015 împotriva Ungariei care a fost declanşată din cauza reglementărilor privind imigraţia. Comisia Europeană consideră că procedurile privind imigraţia, reglementările privind retrimiterea solicitanţilor de azil, precum şi condiţiile privind acceptarea solicitărilor, încalcă normele europene. Întrucât până în prezent Comisia Europeană nu a primit un răspuns edificator şi mulţumitor din partea guvernului maghiar, executivul de la Budapesta va fi citat în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
În ceea ce priveşte şansele ca Ungaria să abroge legile „Stop Soros”, acestea sunt minime. Toată campania electorală a coaliţiei de guvernare, care deţine două treimi din legislativul ungar a fost clădită pe retorica anti-imigranţi şi anti-Soros. O capitulare în acest domeniu ar echivala cu prăbuşirea electorală a premierului Orbán Viktor şi a partidului său – Fidesz. Publicaţia guvernamentală Magyar Idők într-un editorial apărut azi încearcă să minimalizeze dimensiunile reacţiei Bruxelles-ului la legile maghiare (fără să amintească de procedura de infringement). Analiştii politici din Budapesta atrag atenţia însă că – spre deosebire de Polonia – Ungaria niciodată nu a întins coarda prea mult în relaţia sa cu Bruxelles. Probabil că executivul maghiar va încerca să negocieze cu Comisia Europeană, şi să tragă de timp, aşteptând un context internaţional mai favorabil, pentru a evita declanşarea procedurii privind aplicarea art. 7 din Trataul Uniunii Europene (privind posibilitatea ridicării dreptului de vot a unui stat membru). Întrebarea este însă ce poate oferi Budapesta în schimbul renunţării la procedura de infringement, în afară de abrogarea legilor Stop Soros?
Legat şi de această dispută, ţinta campaniilor guvernamentale ungureşti, George Soros a acordat un interviu prestigioasei publicaţii americane The New York Times în care a recunoscut că este pe cale să piardă lupta pentru promovarea societăţii deschise. Adversarii săi sunt mai eficienţi decât el – opinează miliardarul, care afirmă că atunci când se uită cine sunt cei care îl critică, constată că a făcut şi ceva bun în viaţă. Soros crede că poporul maghiar nu poartă nicio vină pentru acţiunile guvernului de la Budapesta, dar că deocamdată nu plănuieşte să vină în Ungaria, pentru că „ar fi otrăvitor”. Miliardarul a concluzionat, că pentru el banii au însemnat libertatea şi nu puterea. Având bani, nu a fost obligat până acum să se preocupe de opiniile unora despre persoana sa. În ultima vreme însă, acesta a început să fie deranjat de mulţimea de minciuni care se spun despre el și în consecință se va ocupa mai mult de imaginea sa – a declarat George Soros.
Székely Ervin, Rador
