Ecourile summitului de la Helsinki continuă să reverbereze în paginile presei internaţionale. NEW YORK TIMES comentează: „Încercuit din toate părţile, Trump recunoaşte că s-a exprimat greşit în privinţa ingerinţei Rusiei, şi subliniază că preşedintele a fost criticat de toată lumea – inclusiv de membrii propriului partid – pentru ceea ce a fost interpretat ca o „deferenţă fără precedent în faţa preşedintelui rus””. Mai mult decât atât, Trump a dat asigurări că admite constatările serviciilor sale de informații potrivit cărora Moscova a intervenit în campania prezidențială din 2016, reaminteşte şi cotidianul francez Liberation, care precizează: „Locatarul Casei Albe a revenit asupra declaraţiilor sale considerate prea conciliante faţă de liderul de la Kremlin, explicând că nu s-a exprimat bine atunci când a spus că nu are niciun motiv să nu creadă negările lui Putin privind interferența Moscovei în alegerile americane, adaugă cotidianul francez. Mai conciliant, WASHINGTON POST scrie că preşedintele Trump le-a reamintit votanţilor săi că nu va fi niciodată acel tip de politician manipulat de consilieri şi îşi flatează admiratorii. „La o zi după ce a încercat să liniştească spiritele, preşedintele vine cu o nouă abordare: în câteva tweet-uri susţine că declaraţiile de la conferinţa de presă au fost apreciate de “multe persoane cu nivel înalt de inteligenţă”, consemnează publicaţia americană. Preşedintele Trump nu este doar protagonistul unui război al declaraţiilor, ci şi autorul moral al unui război comercial pe mai multe fronturi, crede LE VIF, consemnând declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a avertizat miercuri că „eforturile” lui Donald Trump de a-i „diviza pe europeni” pe plan comercial sunt „zadarnice”, pentru că unitatea Uniunii este de neclintit. „Statele Unite, care îşi înmulţesc măsurile protecţioniste contra partenerilor lor, ar putea fi marele perdant al războiului comercial”, estimează FMI într-un raport publicat de LE FIGARO, care adaugă: „În condiţiile în care toate ţările vor fi, la final, mai slăbite, economia americană rămâne deosebit de vulnerabilă, pentru că o mare parte a comerţului său va fi afectată de măsuri de represalii”, sunt spusele doamnei Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional, citată de ziarul pariziab. Oricum, Uniunea se orientează deja spre alţi parteneri: La Tokyo a fost semnat un acord UE-Japonia care va duce la crearea celei mai mari zone de liber-schimb din lume (600 de milioane de consumatori şi circa 30 % din PIB-ul mondial), anunţă jurnalul economic Les Echos, care reaminteşte că semnatarii documentului au fost preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului, Donald Tusk, şi premierul japonez Shinzo Abe. «Ziua de astăzi este una istorică, deoarece celebrăm semnarea unui acord comercial extrem de ambiţios între cele două cele mai mari economii ale lumii», au declarat cei trei lideri, care deşi nu au rostit numele lui Donald Trump, au lăsat să se înţeleagă că Europa şi Japonia au fost determinate să se apropie chiar de acţiunile liderului american – observă la rândul său publicaţia niponă Asahi Shimbun. Un alt acord, încă nefinalizat, bântuie Uniunea: este vorba de Brexit. „După doi ani de certuri în cadrul Partidului Conservator între cei care susțin menținerea unei legături strânse cu UE și cei care vor o ruptură clară, Theresa May şi-a prezentat planul privind viitoarele relații economice cu Uniunea, provocând indignarea susținătorilor unui „Brexit dur”, pentru care concesiile sunt prea multe, reaminteşte LE VIF, în timp ce THE GUARDIAN scrie negru pe alb că reacţiile oficialilor europeni la adresa noului plan suscită temeri legate de un ‘no deal’ Brexit. „Un diplomat european de rang înalt a declarat că planul Theresa May nu va fi o bază de discuţii, punct”, subliniază cotidianul londonez. O altă publicaţie britanică, Independent, remarcă atacurile furibunde ale demisionarului Boris Johnson la adresa agendei premierului, prin care anticipează “un dezastru democratic” care va lăsa Marea Britanie într-un “mizerabilă şi permanentă periferie” după părăsirea Uniunii Europene. Dacă pentru Boris Johnson „nu e prea târziu ca Marea Britanie să schimbe cursul spre un Brexit mai dur”, pentru Tony Blair este încă timp pentru organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, cu opţiunea de rămânere în Uniune, remarcă publicaţia bruxelleză.
Cotidianul turc YENI ŞAFAK titrează: „Starea excepţională din Turcia va fi ridicată în noaptea de 18 iulie”. LE VIF reaminteşte cursul evenimentelor: „Acest regim de excepţie, care a extins considerabil puterile preşedintelui şi ale forţelor de securitate, a fost instaurat acum doi ani, la câteva zile după o sângeroasă tentativă de lovitură de stat care a zguduit Turcia. În timpul stării de urgenţă, autorităţile turce i-au urmărit implacabil pe pucişti şi pe presupuşii lor simpatizanţi, dar i-au vizat şi pe opozanţii pro-kurzi , publicaţiile critice cu puterea sau ONG-urile. Măsurile luate au dus la încarcerarea a aproape 80.000 de persoane bănuite de legături cu puciul sau cu „terorismul”, iar peste 150.000 de funcţionari au fost demişi sau suspendaţi”, mai precizează ziarul belgian. De la Ankara, HABERTÜRK se mulţumeşte să consemneze faptul că purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei s-a declarat satisfăcut de ridicarea stării excepţionale în Turcia. Entuziasmul ar putea fi de scurtă durată, deoarece Consiliul Europei este la curent cu proiectele de lege pregătite în cadrul luptei împotriva terorismului, care conţin mai multe măsuri inspirate din dispoziţiile stării de urgenţă.
Încheiem cu o analiză publicată de BLOOMBERG, conform căreia naţiunile est-europene au de parcurs un drum mai dificil spre euro. „Bulgaria este ultima țară ex-comunistă care și-a fixat privirile asupra monedei unice, obținând aprobarea Uniunii Europene, dar cu condiții mai stricte decât ţările care au intrat în trecut. Miniștrii de finanțe din zona euro au indicat că noile condiții se vor aplica și atunci când ţări precum Croația și România îi vor urma exemplul. După tulburările cu datoriile Greciei și cu scandalurile legate de spălarea de bani în noile state membre ale UE, cum ar fi Letonia, UE nu mai riscă” – avertizează publicaţia economică. Mai optimist, cotidianul austriac DIE PRESSE remarcă faptul că, în timp ce în mai multe ţări vest-europene, ca Austria, standardul de viaţă pare mai degrabă să stagneze, ţări din Europa răsăriteană cum sunt România, Bulgaria sau Slovacia înregistrează o evoluţie continuă. (R. Lambru)/rlambru
