„Creşterea economică globală este mai puţin sincronizată şi mai nesigură”, titrează Bloomberg, citând din declaraţia finală a miniştrilor de finanţe ai celor mai puternice 20 de economii ale lumii reuniţi sâmbătă şi duminică în Argentina. În faţa riscurilor crescute asupra economiei globale din cauza tensiunilor comerciale şi geopolitice, G20 îndeamnă la un dialog mai amplu, notează Reuters. Războiul comercial este, însă, o realitate, după cum constată The Telegraph, citându-l pe ministrul francez de finanţe. Deşi Fondul Monetar Internaţional avertizează că introducerea unor tarife suplimentare în relaţiile comerciale afectează economia mondială, Donald Trump ameninţă cu şi mai multe tarife, riscând o escaladare majoră a disputei cu China, după ce vineri a anunţat posibilitatea impunerii unor noi taxe în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru exporturile chineze în Statele Unite, observă Economic Times. Pentru a contrabalansa tensiunile, SUA şi-au curtat aliaţii europeni şi japonezi cu încheierea unor acorduri de liber schimb, însă, s-au lovit de opoziţia Franţei care a afirmat că „refuză să negocieze cu pistolul la tâmplă”, cerând ca Washingtonul să retragă mai întâi taxele deja impuse la oţel şi aluminiu, precum şi ameninţarea impunerii de taxe pentru automobilele europene, notează Irish Times. Germania, la rândul ei, şi-a reiterat apelurile pentru un comerţ „mondial liber şi corect”, insistând că „prosperitatea va fi mai mare pentru toţi dacă vom coopera”, dar îndemnurile sale s-au lovit de „urechile surde” ale Americii, constată Deutsche Welle, care vorbeşte despre pierderi de 20 de miliarde de dolari pe care economia germană le va suferi în acest an din cauza tarifelor SUA. Doar ministrul american de finanţe dă asigurări că economia americană în ansamblul ei nu a fost afectată de bătăliile comerciale, ci doar unele sectoare individuale, şi neagă existenţa unor efecte macroeconomice care ar putea avea impact asupra „creşterii foarte pozitive”, preconizate pentru acest an, notează Washington Post. La G20 s-a purtat, în fapt, un veritabil război al poziţiilor în care fiecare a rămas cantonat pe propria sa viziunea, conchide Les Echos.
Tensiunile continuă şi în privinţa Brexitului. În timp ce „Uniunea Europeană se pregătește pentru cel mai rău scenariu”, cel în care Marea Britanie va părăsi blocul comunitar fără încheierea unui acord, după cum anunţă Le Monde, ministrul britanic pentru Brexit, Dominic Raab, critică, potrivit The Guardian, poziţia Bruxelles-ului calificând-o drept „iresponsabilă” pentru că ar agita riscurile şi ar spori presiunea. Dominic Raab avertizează chiar că Londra nu va achita factura pentru ieşirea Marii Britanii din UE, dacă Bruxelles-ul nu va conveni un acord comercial viabil, scrie Express. Chiar dacă negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile Regatului Unit şi chiar dacă fostul ministru britanic pentru Brexit a avertizat că planul Theresei May trebuie abandonat şi regândit altul nou, premierul britanic îşi trimite miniştrii în toată Europa pentru a face lobby pentru o soluţie de compromis, remarcă Financial Times. Theresa May se confruntă însă cu o criză politică fără precendent pe plan intern, mai ales că un nou sondaj arată că alegătorii să opun în proporţie covârşitoare planurilor sale pentru Brexit, scrie Sunday Times. Doar 16% din britanici sunt mulţumiţi de modul în care May gestionează negocierile pentru Brexit, relevă sondajul, care arată o îndepărtare a electoratului de cele două partide politice principale, cu 38% dintre alegători care ar vota pentru un nou partid de dreapta, dar şi cu 24% dintre votanţi înclinaţi să susţină un partid de extremă-dreaptă. Cu opt luni înainde de ieşirea Marii Britanii din UE, guvernul, parlamentul, opinia publică, lumea afacerilor rămân profund divizate în privinţa formei pe care ar trebui să o aibă Brexitul, conchide Reuters.
„SUA lansează o campanie menită să exercite presiuni asupra liderilor iranieni”, titrează The Telegraph, detaliind că administraţia Trump a declanşat o ofensivă retorică şi de comunicare online, menită a instiga la revolte şi a exercita presiuni asupra Iranului pentru a pune capăt programului său nuclear şi sprijinirii grupărilor militare. Deşi Casa Albă s-a abţinut să comenteze pe tema acestei campanii, The Telegraph prezintă mai multe exemple, dar şi poziţii publice ale secretarului de stat american, Mike Pompeo, care fac apel direct la iranieni şi la diaspora iraniană, cum ar fi discursul de duminică al lui Pompeo, „Susţinând vocile iraniene”. Totuşi un oficial al Departamentului de Stat a dat asigurări că America nu doreşte „o schimbare de regim”, ci „schimbări în comportamentul guvernului iranian”, mai scrie The Telegraph. „Nu vă jucaţi cu coada leului”, a venit replica preşedintelui iranian Hassan Rouhani, citat de Tehran Times, avertizând că „americanii trebuie să înţeleagă pe deplin că pacea cu Iranul este pacea tuturor păcilor, iar războiul cu Iranul ar putea fi mama tuturor războaielor”.
În regiunea noastră, Moscova „finanţează violenţa în Balcani” pentru a zădărnici extinderea NATO, titrează The Times, detaliind că, potrivit unor surse din sfera informaţiilor, s-au făcut numeroase plăţi către mai bine de o duzină de politicieni macedoneni, naţionalişti radicali şi huligani ai fotbalului implicaţi în protestele agresive împotriva acordului convenit cu Grecia cu privire la denumirea FRI Macedonia, acord care permite aderarea acestei ţări la NATO. Aceste dezvăluiri se adaugă seriei tot mai mari de dovezi conform cărora Kremlinul lansează tentative tot mai îndrăzneţe de destabilizare a unor ţări europene, prin aţâţarea divizărilor politice şi dezlănţuirea violenţelor. „Perturbarea extinderii NATO în regiune face parte dintr-o politică mai amplă care vizează contracararea Occidentului şi în special a SUA”, spune Dimitar Becev, expert în influenţa rusă în Balcani. „Există destule ocazii în acest sens în Europa de Sud-Est, unde comunităţi mari vor să se răzbune pe puterile occidentale, iar instituţiile sunt slabe”, conchide expertul citat de The Times.
(Carolina Ciulu)
