Relaţiile tensionate dintre Statele Unite şi Iran captează atenţia presei internaţionale. Totuşi, oficialii iranieni au exclus posibilitatea ca recentul schimb de replici belicoase dintre preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său Hassan Rohani, să escaladeze într-un conflict militar, dar şi-au exprimat crescânda temere că accelerarea sancţiunilor din partea Americii va afecta fragila economie a Iranului, notează Stars and Stripes. În acelaşi timp, liderul spiritual suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că, dacă ţara sa nu mai poate exporta petrol pe pieţele mondiale, ca urmare a noilor sancţiuni americane, nicio ţară din regiune nu o va mai putea face, reţine Hurriyet. După ce Rohani a ameninţat cu „mama tuturor războaielor”, iar Trump a ripostat cu „consecinţe pe care puţini le-au mai avut de suportat”, preşedintele iranian şi-a avertizat omologul american cu privire la atitudinea ostilă a acestuia faţă de Teheran şi a subliniat că ţara sa a fost un garant al securităţii navigaţiei regionale, de-a lungul istoriei, aminteşte The Tehran Times. La rândul său, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, i-a acuzat pe ayatollahi de corupţie, a sugerat sprijin pentru revoltele antiregim şi i-a atacat dur pe preşedintele şi ministrul de Externe ai Iranului, scrie The Guardian. Elogiind politica Iranului de a purta un dialog diplomatic cu Occidentul, preşedintele Parlamentului de la Teheran, Ali Larijani, a spus că naţiunea sa nu îşi va negocia demnitatea, citează The Tehran Times. Întrebându-se dacă SUA ar avea şanse de a învinge Iranul într-un conflict convenţional, Newsweek subliniază că America are cel mai mare buget militar din lume, numai anul trecut alocând 610 miliarde de dolari forţelor sale armate, mai mult decât China, Rusia, Arabia Saudită, India, Franţa, Regatul Unit şi Japonia împreună. Pe de altă parte, Iranul poate aloca numai în jur de 14,5 miliarde de dolari pentru apărare – o discrepanţă stridentă, opinează Newsweek.
Tot într-un climat tensionat, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla miercuri, la Casa Albă, pentru a încerca să împiedice un război comercial de amploare cu Donald Trump, titrează Courrier International. Pe agenda discuţiilor se află îmbunătăţirea legăturilor comerciale transatlantice şi construirea unui parteneriat economic mai puternic, totul pe fondul tratativelor privind tarifele SUA la oţel şi aluminiu şi tarifele suplimentare la autoturisme, anunţă EUObserver. Ofensiva protecţionistă a lui Trump în sectorul auto nelinişteşte cu precădere Germania, care are în acest domeniu-cheie peste 800.000 de angajaţi, notează Les Echos. Înscriindu-se în tendinţa împotriva protecţionismului american, Juncker a semnat, săptămâna trecută, cu Japonia, cel mai mare acord comercial încheiat vreodată de UE, şi a profitat de summit-ul anual UE-China, pentru a strânge rândurile cu Beijingul, o altă ţintă a furiei preşedintelui SUA, reţine Courrier International.
Noul ministru de Externe britanic, Jeremy Hunt, a avertizat UE cu privire la un Brexit haotic, fără un acord, titrează The Independent. Aflat la Berlin, Hunt a atenţionat că opiniile rămân profund divizate în rândul negociatorilor, cu privire la modalitatea în care ar trebui să aibă loc procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, iar acest lucru poate genera o fisură în relaţiile dintre părţi, notează The Independent. Regatul Unit post-Brexit va fi un avanpost al „trumpismului” în Europa? întreabă ironic Le Monde şi aminteşte ce aşteaptă liderul de la Casa Albă de la Brexit: o tranformare într-un satelit american a Regatului Unit, care să devină totodată şi un paradis fiscal, fără reguli sociale şi de mediu, pentru a dezintegra ansamblul european continental.
Navele Grupului naval permanent al NATO (SNMG2) şi ale Grupului naval permanent al NATO de luptă împotriva minelor marine (SNMCMG2) au intrat în portul Odessa, între acestea numărându-se şi fregata românească „Regele Ferdinand” şi dragorul maritim românesc „Lt. Lupu Dinescu”, informează Ria Novosti. Navele NATO vor face antrenamente de tip PASSEX în Marea Neagră, împreună cu forţele maritime militare ale Ucrainei, detaliază Ria Novosti. În acelaşi timp, Pentagonul a anunţat un ajutor militar suplimentar de 200 de milioane de dolari pentru Ucraina, anunţă Defense News. Fondurile sunt destinate antrenamentelor, echipamentelor, securizării comunicaţiilor, mobilităţii militare şi consilierii pentru construirea unei capacităţi defensive ucrainene, a explicat Pentagonul, adăugând că noile sume ridică fondurile totale de asistenţă americană la un miliard de dolari. Această decizie este o dovadă a poziţiei ferme a SUA în susţinerea Ucrainei în faţa agresiunii ruseşti, consideră Kyiv Post. /czaharia/denisse
Cristina Zaharia, RADOR
