Războiul comercial pe a cărui cale se înscriseseră Uniunea Europeană şi Statele Unite pare să înregistreze o turnură pozitivă după ce părţile s-au aşezat la masa negocierilor şi au ajuns la un acord privind reducerea taxelor vamale în relaţia transatlantică. „Trump şi Juncker semnează un armistiţiu comercial, spre surpriza generală” titrează Le Monde. „Ameninţarea cu taxe de până la 25% pe importurile în Statele Unite de automobile europene este suspendată în vreme ce cele două părţi vor acţiona pentru a pune capăt războiului oţelului şi aluminiului. Europenii se angajează să cumpere mai multe gaze naturale şi soia americane. Cele două ansambluri economice vor lucra şi la o reformă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, rezumă publicaţia franceză detaliile acordului. Şi explică faptul că preşedintele Trump, care a trebuit să anunţe subvenţii pentru fermierii din Statele Unite, afectaţi de boicoturile chineze şi mexicane, a înţeles că „cel mai bun mod de a corecta efectele războaielor comerciale nu este acela de a despăgubi victimele, ci de a opri războaiele”. Pe de altă parte, „Trump denunță atitudinea răuvoitoare a Beijingului în materie de comerț”, titrează La Libre Belgique şi arată că preşedintele american acuză Beijingul de „practici neloiale” şi de intenţia de a profita de anumite sectoare ale economiei americane, cum ar fi agricultura. În ceea ce priveşte o a treia axă a relaţiilor externe americane, anume cu Rusia, USA Today reţine faptul că secretarul de stat Mike Pompeo a anunţat că preşedintele Trump „va trage Rusia la răspundere pentru amestecul în alegeri”. „În faţa Comisiei pentru relaţii externe din Senat, Pompeo a subliniat că Trump înţelege pericolul reprezentat de Rusia la adresa democraţiei americane şi a spus că preşedintele s-a arătat chiar mai agresiv decât predecesorii săi, trăgându-l pe Putin la răspundere pentru acţiunile sale de pe glob, inclusiv pentru amestecul Kremlinului în alegerile prezidenţiale din 2016”, mai arată USA Today. O întorsură mai puţin aşteptată ia şi perspectiva unei noi întâlniri a preşedinţilor Trump şi Putin. „Trump amână pentru anul viitor vizita lui Putin la Casa Albă în contextul controverselor legate de întâlnirea de la Helsinki”, arată The Independent. Citându-l pe consilierul preşedintelui american pe probleme de securitate naţională, John Bolton, publicaţia britanică arată că vizita a fost amânată „până se încheie vânătoarea de vrăjitoare” legată de posibilul amestec rusesc în alegerile americane. Însă The Independent mai identifică un aspect al acestei decizii, anume că Donald Trump se fereşte să se întâlnească din nou cu omologul rus înaintea alegerilor americane de mijloc de mandat care vor avea loc în noiembrie. Tot din presa britanică aflăm că premierul Theresa May „a primit şansa finală pentru a-i convinge pe liderii Uniunii de planul ei”, după cum titrează The Express. Îngrijoraţi că negocierile privind Brexit bat pasul pe loc, liderii Uniunii Europene i-au trasat premierului britanic o linie de urmat pentru a-şi revigora ultimele planuri de separare. „Liderii intenţionează să îi permită premierului May să se adreseze omologilor săi europeni la un summit special în Salzburg, organizat ca parte a mandatului Austriei la preşedinţia Consiliului UE”. Anunţul vine la două zile după ce Theresa May „a preluat controlul asupra Brexit”, după cum scrie siteul Politico.eu, făcând referire la decizia premierului de a conduce personal negocierile pentru Brexit. „Preluarea frâielor de către May arată că ea are acum control deplin asupra procesului însă ar putea alimenta acuzaţiile că se îndepărtează de susţinătorii Brexit din partidul său”, comentează Politico.ue. Presa internaţională continuă să urmărească situaţia dramatică înregistrată în Grecia, unde după incendii devastatoare, acum zone din apropierea Atenei au fost inundate de ploi torenţiale. Guvernul anunţă o serie de măsuri pentru a salva ce se mai poate, scrie ziarul grecesc To Vima, menţionând că persoanele afectate de incendii vor primi câte 5.000 de euro iar suma poate ajunge până la 8.000 de euro în cazul firmelor. Este vorba de bani pentru primele cheltuieli de bază, „pentru că ce poate face cu aceşti bani cineva care şi-a pierdut toată averea? Care nu are nici măcar haine? Sute dintre ei îşi aveau acolo locuinţa permanentă, nu casa de vacanţa”, mai scrie To Vima. După incendiile devastatoare care au ucis cel puţin 85 de persoane în regiunea estică Attica, o furtună a lovit suburbiile nordice ale Atenei, scrie Kathimerini. Ploile „au inundat drumurile şi i-au blocat pe şoferi în maşini. Peste 140 de apeluri de urgenţă au fost primite mai ales din partea unor şoferi aflaţi în maşini pe jumătate scufundate, în zonele nordice Maroussi şi Halandri”, aminteşte Kathimerini. Schimbând registrul şi abordând aspecte legate de securitatea la nivel european, portalul turcesc de ştiri Habertürk informează că peste 14.500 de susţinători ai grupării PKK, Partidul Muncitoresc din Kurdistan, au fost identificaţi în Germania de către serviciile de informaţii. Potrivit unui raport al Agenţiei pentru Protecţia Constituţiei, unitate a serviciilor de informaţii federale, „PKK continuă să fie cea mai mare organizaţie teroristă din Germania, din perspectiva numărului de membri şi a forţei pe care o deţine”. PKK a adunat anul trecut din diverse activităţi 14 milioane de euro în Germania şi 25 de milioane la nivelul întregii Europe. PKK îşi are propriul sistem de presă în Germania şi în Europa şi utilizează în mod activ reţelele de socializare în scop de propagandă printre tineri, se mai arată în documentul agenţiei de informaţii, citat de Habertürk.
Florin Matei
