EVENIMENTE INTERNE
– Apărare, Interne
* Constanţa: Forţele Navale Române vor fi gazda navelor militare ale Grupării navale NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group), care vor acosta, în perioada 28-31 iulie, în Portul Militar Constanţa, pentru a continua seria activităţilor în comun.
– Manifestări dedicate Zilei Imnului Naţional al României (29 iulie)
* Alexandria: Are loc ceremonia dedicată cinstirii Zilei Imnului Naţional organizată de Instituţia Prefectului Teleorman, Consiliul Judeţean Teleorman, Primăria Municipiului Alexandria, Garnizoana Alexandria şi Episcopia Alexandriei şi Teleormanului – pe platoul din faţa Palatului Administrativ. La eveniment, care va începe la ora 10:00, sunt aşteptaţi să ia parte reprezentanţii autorităţilor publice judeţene şi locale, ai filialelor partidelor politice, ai grupurilor parlamentre, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, reprezentanţi ai operatorilor economici, ai sindicatelor si organizaţiilor nonguvernamentale, reprezentanţii filialelor veteranilor de război, filialei cadrelor militare în rezerva şi în retragere, precum şi ai revoluţionarilor, dar şi cetăţenii municipiului Alexandria şi ai judeţului
* Bistriţa: La statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală Bistrița, este programată o ceremonie publică pentru a marca Ziua Imnului Național. Începând cu ora 9:00, vor avea loc: acordarea onorului militar, binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român, alocuţiuni, intonarea vocală și instrumentală a Imnului Naţional al României, defilarea gărzii de onoare. La ceremonial sunt așteptați reprezentanţi ai autorităților publice locale, sistemului național de apărare și ordine publică, veterani de război, cadre militare în rezervă și retragere, societatea civilă
* Carei: Direcția de Cultură a Municipiului Carei organizează, începând cu ora 12:15, pe platoul din fața Monumentului Ostașului Român din municipiu, un moment solemn cu ocazia Zilei Imnului Național. În cadrul evenimentului vor avea loc evocarea istoricului Imnului Național, Te Deum și intonarea imnului de către cei prezenți
* Ploieşti: În Anul Centenarului Marii Uniri, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale din județ organizează, în perioada 25-29 iulie, o serie de manifestări culturale dedicate Zilei Imnului Național al României, organizate sub egida Programului Național „România 100 de ani”.
* Satu Mare: Instituția Prefectului organizează o serie de manifestări dedicate Zilei Imnului Național. Manifestările vor începe la ora 13:00, în Piața 25 Octombrie
* Târgoviște: Începând cu ora 18:00, pe scena Teatrului „Tony Bulandra”, Consiliul Județean Dâmbovița, prin Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, în parteneriat cu Teatrul „Tony Bulandra’’ din Târgoviște, organizează spectacolul simfonic dedicat Zilei Imnului Național şi intitulat „Evocare”
– Organizaţii
* Începând cu ora 17:00, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului organizează un marş de protest în Piața Constituției din Bucureşti, împotriva adoptării Legii privind Codul Administrativ al României, conform căreia limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş. După câteva scurte alocuţiuni, la ora 18:00, manifestanţii vor porni în marș pe traseul: Bd. Unirii – Piața Unirii – Bd. I.C. Brătianu – Biserica Sfântul Gheorghe Nou – Piața Universității – Esplanada Statuilor – Bd. Regina Elisabeta – Piața Operei – Palatul Cotroceni, traseul avizat de Primăria Municipiului București
– Cultură
* Jud. Bistrița-Năsăud: Artistul Grigore Leșe va susține un recital în cadrul Festivalului-concurs „La poale de Ţibleş”, care se va desfăşura în localitatea Târlişua. Concursul pune în valoare doinele și cântecele populare autentice și se adresează rapsozilor populari. Invitat de onoare al evenimentului este regizorul Radu Afrim. Organizatori: Primăria şi Consiliul Local al Comunei Târlişua, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, prin Serviciul Conservare, Cercetare, Protejarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
– S-a întâmplat într-o zi de 29 iulie
* În urmă cu 184 de ani (1834) a fost înregistrat primul accident rutier cu un vechicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane
* Acum 161 de ani (1857) era înfiinţată, din iniţiativa şi sub conducerea medicului Carol Davila, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (29.VII/10.VIII)
* Cu 123 de ani în urmă (1895) a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, prilej cu care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci în scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria (29.VII/10.VIII)
* În urmă cu 72 de ani (1946) începea Conferinţa de Pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, care s-a încheiat la 15 octombrie, în acelaşi an. Delegaţia română la Conferinţă este condusă de Gheorghe Tătărescu, ministru al afacerilor străine
* Acum 71 de ani (1947) era dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri (publicată în Monitorul Oficial a doua zi, pe 30 iulie), Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu). La data de 19.VII.1947, sub acuzaţia că erau „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care au fost arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă
* Cu 66 de ani în urmă (1952) sportivul român Iosif Sârbu (tir) obţinea prima medalie de aur cucerită de România la Jocurile Olimpice (ediţia a XV-a a J. O. de vară, de la Helsinki)
* În urmă cu 61 de ani (1957) de când şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Statutul AIEA a fost adoptat la Conferinţa internaţională sub egida ONU desfăşurată în perioada 23-26.X.1956. La data de 14.XI.1957 Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena
* Se împlinesc 60 de ani (1958) de când preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA (National Aeronautics and Space Administration), care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958. Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (pe 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1). Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare. În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS)
* Cu 49 de ani în urmă (1969) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii (adoptată de Adunarea Generală a ONU la 26.XI.1968)
Aniversări – Comemorări
– Sf. Marta (Calendarul Romano-Catolic 2018)
– „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998 (- 20 ani), ca urmare a unei hotărâri a Senatului României; la 29.VII.1848 (- 170 de ani), în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 imnul naţional al României
– 1806: S-a născut Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; a înfiinţat prima editură religioasă din ţară, intitulată „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1873)
– 1851: A murit Ion Catina, poet romantic şi jurnalist; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1827)
– 1887, 29.VII/10.VIII: A murit (la Mainz, Germania) lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1825)
– 1893: S-a născut Bartalis János, poet de naţionalitate maghiară (m. 1976) – 125 de ani
– 1897: A murit Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1843). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z 2002 dă moartea la 20.VII.1897
– 1912: S-a născut Nicolae Steinhardt (numele la naştere: Nicu-Aureliu Steinhardt), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilatt”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş (m. 1989). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 21.VI.1912, iar site-ulwww.crestinortodox.ro, la 12.VII.1912
– 1939: S-a născut Zoltán Boros, pianist şi compozitor de muzică uşoară, dirijor şi critic muzical
– 1945: S-a născut Mircea Lucescu, fost fotbalist, fost antrenor al echipei naţionale a României şi al unor echipe din ţară şi din străinătate
– 1950: S-a născut fostul handbalist Radu Voina
– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)
– 1970: A murit Ionel Perlea, dirijor şi compozitor român stabilit în SUA, din 1949 (n. 1900)
– 1992: A murit Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1910)
– 2015: A murit Florin Mitu, jurnalist (cunoscut prezentator de ştiri al Televiziunii Române înainte de 1989 şi unul dintre realizatorii emisiunilor de politică externă „Cadran Mondial” şi „Mapamond”, apreciate înainte, dar şi după 1989) şi profesor pentru multe generaţii de jurnalişti de televiziune (n. 1937)
EVENIMENTE EXTERNE
– Sankt-Petersburg: Preşedintele rus, Vladimir Putin, susţine un discurs cu ocazia Zilei Marinei Ruse şi a ceremoniei de defilare
– Lomé, Togo: Summit al Comunităţii Economice a Statelor Vest Africane (ECOWAS) (29 – 30 iul.)
– Budapesta: Are loc Marele Premiu de Formula 1 al Ungariei
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Constituţiei Republicii Moldova”; constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi intrând în vigoare la data de 27 august 1994. Constituția Republicii Moldova constă din 8 titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În preambulul Constituţiei se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, „continuitatea statalităţii poporului moldovenesc” în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune
– „Ziua Internaţională a Tigrului” este o sărbătoare anuală menită să atragă atenţia asupra conservării acestei specii din subfamilia felinelor mari, fiind instituită în anul 2010 la un summit dedicat tigrilor care a avut loc la Sankt Petersburg; specialiştii avertizează că toți tigrii aflați în libertate ar putea dispărea în următorii ani, printre cauzele acestei situații tragice numărându-se pierderea habitatului natural, intervenția omului și schimbările climatice
– 1793: S-a născut Ján Kollár, scriitor, arheolog, om politic și om de știință slovac; unul dintre ideologii principali ai mișcării panslaviste (m. 1852) – 225 de ani
– 1805: S-a născut Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric și scriitor francez (m. 1859)
– 1844: A murit Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor şi pianist austriac, al şaselea fiu al lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1791)
– 1856: A murit Robert Schumann, compozitor, pianist şi critic muzical german; unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea (n. 1810)
– 1890: A murit Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez post-impresionist (n. 1853)
– 1900: S-a născut Eyvind Olof Verner Johnson, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1974, împreună cu Harry Martinson (m. 1976)
– 1905: S-a născut Dag (Hjalmar Agne Carl) Hammarskjöld, diplomat şi economist suedez; între aprilie 1953 şi, până la moartea sa într-un misterios accident de avion, în septembrie 1961, a fost al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite; laureat post-mortem al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1961 (m. 1961)
– 1927: S-a născut scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (m. 2010)
– 1970: A murit Sir John Barbirolli (născut Giovanni Battista Barbirolli), dirijor şi violoncelist englez (n. 1899)
– 1981: S-a născut Fernando Alonso (Díaz), pilot de Formula 1 de origine spaniolă, campion mondial în acest sport în 2005 și 2006. În 2003 a devenit cel mai tânăr pilot de Formula 1 care a plecat din pole position, apoi care a câștigat o cursă, iar în 2005 cel mai tânăr pilot care a câștigat titlul mondial
– 1990: A murit Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (n. 1911)
– 2012: A murit cineastul, scriitorul şi fotograful francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (n. 1921)
