Printre temele aflate în atenţia presei internaţionale se numără şi intervenţia preşedintelui ungar Viktor Orban la Băile Tuşnad, alături de stadiul relaţiilor dintre SUA şi UE.
„Premierul ungar consideră că la alegerile europene din 2019 se va produce o cotitură spre ‘democraţia creştină’ iliberală”, care va pune capăt erei multiculturalismului, relatează New York Times. Ziarul american îl citează pe şeful guvernului de la Budapesta, care în discursul anual rostit în faţa maghiarilor la Băile Tuşnad, din România a afirmat că „‘elita’ politică occidentală a UE a eşuat în încercarea de a proteja blocul de imigraţia musulmană şi că a venit vremea ca aceasta să plece”. „Spre deosebire de democraţia liberală, democraţia creştină respinge multiculturalismul şi imigraţia, fiind concomitent anticomunistă şi apărând valorile creştine”, punctează cotidianul new-yorkez citându-l pe premierul ungar. New York Times ţine să adauge că „Orban a salutat fondarea noii mişcări anti-UE de către fostul consilier de extrema dreaptă al preşedintelui american Donald Trump, Steve Bannon, cu scopul de a stimula votul naţionalist antiimigranţi” şi totodată „şi-a cultivat relaţii strânse cu Rusia”. Iar ziarul elen Kathimerini îl citează pe acelaşi lider al Ungariei, conform căruia „astăzi, securitatea Bazinului Carpatic şi a Europei depinde de stabilitatea din Turcia, Israel şi Egipt pentru că pot pune capăt influenţei musulmanilor”. Comentând acelaşi discurs al lui Orban, jurnalul belgian Le Vif titrează: ‘Orban tună şi fulgeră împotriva unei Europe ‘nedemocratice'”, iar agenţia de presă ungară MTI îl citează pe un analist conform căruia „vorbind de non-democraţie liberală, premierul Viktor Orbán a trecut sâmbătă la contraatac, întrucât, în anii trecuţi, a fost atacat continuu din cauză că ar construi în Ungaria o democraţie iliberală”. Între timp, în Polonia, mii de oameni au protestat faţă de promulgarea reformelor judiciare de către preşedintele ţării, „un demers care în opinia criticilor subminează democraţia”, după cum scrie The Guardian. „Riscul sistemic cu care Europa este nevoită să se confrunte” constă în „dominaţia puterii executive asupra celei judecătoreşti şi canalele informale de dependenţă politică”, constată EUobserver, cu atenţionarea că „Ungaria a dat tonul tendinţelor iliberale pentru ţări din multe alte regiuni”. Pentru Uniunea Europeană există însă şi riscuri externe, precum cele despre care au discutat recent la Washington preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cu Donald Trump. „Europenii contestă afirmaţia lui Trump că ar fi ajuns la o soluţie pe tema agriculturii”, scrie Wall Street Journal. În editorialul său, Le Monde constată că este vorba mai degrabă de „un armistiţiu comercial ambiguu”, care „pare să răspundă unor calcule pe termen scurt” înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în noiembrie în Statele Unite. Iar pe de altă parte „această apropiere de UE poate fi văzută ca un mijloc de a izola China, care rămâne principalul subiect de îngrijorare”, punctează ziarul parizian. Der Spiegel apreciază că acordul neaşteptat convenit între Washington şi Bruxelles „reprezintă o victorie pentru toate părţile, dar mai ales pentru preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker”, care a obţinut promisiunea lui Trump de a nu impune în acest moment tarife punitive asupra maşinilor europene, în schimbul unei disponibilităţi a europenilor de a cumpăra mai multe gaze lichefiate şi soia din SUA. Deocamdată, „într-un moment de aliniere spirituală, Trump se pregăteşte să se întâlnească cu premierul Italiei”, relatează Washington Post cu aprecierea că cei doi „oferă unul din puţinele exemple de cooperare transatlantică”. Despre liderul de la Casa Albă, New York Times informează că editorul ziarului a respins relatarea pe care a făcut-o Trump despre întâlnirea dintre cei doi. „Preşedintele Trump a spus că el şi cu editorul New York Times au discutat despre cum au ajuns jurnaliştii să fie consideraţi ‘duşmanul poporului'” explică ziarul american, cu precizarea că „dl Schulzberger a afirmat că el i-a spus preşedintelui că limbajul său este periculos”. Şi tot din domeniul jurnalistic, The Telegraph scrie că guvernul populist al Italiei a numit un ziarist eurosceptic şi pro-rus în funcţia de „preşedinte al venerabilei corporaţii a radioteleviziunii de stat, RAI”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
