Semnificativ este că cererea pentru proprietăți rezidențiale (apartamente, dar și case) a avut o evoluție anuală descendentă. Statisticile Analize Imobiliare relevă, față de perioada similară din 2017, un declin de 5% la nivelul marilor centre regionale ale țării – în condițiile în care doar trei dintre acestea au consemnat, de fapt, scăderi, respectiv Constanța (-15%), București (-8%) și Brașov (-4%). Această tendință poate fi pusă pe seama influenței crescute a ceea ce se întâmplă în domeniul creditării: dacă anul trecut mulți români s-au grăbit să acceseze un credit Prima Casă din pricina fondurilor limitate, în al doilea pătrar din 2018 lucrurile s-au mai potolit pe fondul creșterii susținute a indicelui ROBOR, unii dintre potențialii cumpărători preferând chiar să-și amâne decizia de achiziție.
În Cluj-Napoca, spre exemplu, apartamentele au consemnat una dintre cele mai mici creșteri, respectiv 1,9%, până la 1.510 euro pe metru pătrat util. Cu toate acestea, nivelul actual al prețurilor locuințelor din oraș este cu circa 14% mai mare decât în urmă cu 12 luni. Capitala Transilvaniei continuă să fie, totodată, singurul mare centru regional în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, la o diferență de 13,6% față de trimestrul doi din 2008.
În București, pe de altă parte, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 2,2% în intervalul aprilie-iunie, până la 1.280 de euro pe metru pătrat util. Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în trimestrul doi din 2008.
Sinteză: Mariana Drăgoi
RADOR, 31 iulie 2018
