În luna septembrie ar putea demara tratativele de pace care ar putea să pună capăt războiului civil din Yemen care durează din anul 2015. Folosirea modului condiţional este justificată deoarece acestea nu sunt primele tratative purtate de la izbucnirea ostilităţilor, dar până în pezent toate aceste tratative au eşuat. Conflictul în care este implicat atât Arabia Saudită cât şi Iran s-a soldat – potrivit ONU – cu cea mai mare catastrofă umanitară a prezentului.
Guvernul recunoscut internaţional va participa la tratativele de pace iniţiate de ONU, care vor avea loc la Geneva – a declarat pentru portalul swissinfo.ch un oficial al guvernului. Realizarea tratativelor de pace este totuşi incertă, având în vedere că funcţionarul executivului yemenit a făcut această declaraţie sub protecţia anonimatului. Acesta a declarat că preşedintele Abdrabbuh Mansour Hadi şi guvernul său nu sunt optimiști în ceea ce priveşte rezultatul tratativelor, din cauza tensiunilor existente între guvern şi rebelii houthi. În anul 2016 s-a încercat pentru ultima oară soluţionarea paşnică a conflictului în Kuweit. La acel moment, însărcinatul ONU în Yemen, Martin Griffiths a propus de mai multe ori încetarea termporară a focului, însă conflictele armate au reizbucnit întotdeauna. În luna iunie a acestui an luptele s-au intensificat în Hodeida, oraş cu 600.000 de locuitori. Acest important municipiu, care este şi port maritim, se află sub controlul rebelilor, iar forţele guvernamentale au încercat recucerirea lui. Situaţia este critică pentru că prin acest port sosesc în ţară 70% din ajutoarele internaţionale constând în alimente, precum şi cea mai mare parte a ajutoarelor umanitare şi transportul de petrol. Gravitatea situaţiei a fost evocată şi de ministrul de externe irlandez, Simon Coveney, care luna trecută i-a informat pe miniştrii de externe ai ţărilor din Uniunea Europeană, cerând sprijin pentru eforturile ONU pentru a găsi o soluţie politică a crizei – a scris publicaţia The Irish Time. Acesta a afirmat că oraşul Hodeida ar putea să fie plasat sub control ONU, însă şi această măsură ar comporta riscuri, pentru că acolo se desfăşoară lupte de stradă, iar rebelii trag cu rachete în forţele guvernamentale. La întrebarea ziariştilor referitoare la ce ar putea să facă Uniunea Europeană pentru oprirea vărsării de sânge în Yemen, Coveney a răspuns: „UE face ce poate”.
În „umbra” războiului din Siria opinia publică internaţională nu se preocupă de criza yemenită, unde însă se desfăşoară cea mai mare tragedie umanitară în acest moment. Responsabila cu situaţia umanitară din Yemen al ONU, Lise Grande a avertizat cu ocazia izbucnirii luptelor pentru Hodeida că cel puţin 250.000 de oameni ar putea să piardă totul, chiar şi viaţa, dacă asediul s-ar prelungi.
Experienţa războiului civil care durează din 2015 arată că părţile beligerante nu pot obţine o victorie cu ajutorul armelor. Motivul este acela că rebelii houthi sunt susţinuţi de Iran, iar forţele guvernamentale de Arabia Saudită. Astfel practic se desfăşoară un război iraniano-saudită dislocat în Yemen. De aceea la tratativele de pace preconizate ar trebui să participe şi reprezentanţii acestor ţări, lucru care însă e puţin probabil să se întâmple.
Cu toate acestea, Martin Griffiths este de această dată optimist. Este posibilă o soluţie politică a conflictului, a declarat acesta pentru Reuters. În acest război până în prezent şi-au pierdut viaţa mai mult de zece mii de persoane şi mai multe milioane de oameni sunt ameninţaţi de moarte prin înfometare, iar numărul bolnavilor de holeră sau suspectaţi de această boală a depăşit cifra de un milion. Potrivit secretarului general al ONU, António Guterres în Yemen există cea mai mare criză umanitară din lume. În cazul în care părţile vor accepta propunerea lui Martin Griffiths, atunci tratativele de la Geneva vor începe la 6 septembrie 2018.
Székely Ervin, Rador
