Sentimentul că Marea Britanie se îndreaptă către un divorţ haotic de Uniunea Europeană este în creştere, observă Bloomberg, comentând ultima declaraţie a ministrului britanic al comerţului, Liam Fox. Sunt 60% şanse să nu existe un acord cu privire la Brexit, a avertizat Fox, care într-un interviu pentru Sunday Times a criticat „intransigenţa” Comisiei Europene. Fox acuză birocraţii europeni de o „obsesie teologică” faţă de regulile UE şi de mai puţină preocupare faţă de „prosperitatea economică”. „Depinde de ţările UE27 dacă vor permite ca puritatea ideologică a Comisiei să fie menţinută în detrimentul economiei reale”, a spus Liam Fox pentru Sunday Times. Totuşi, premierul Theresa May rămâne „încrezătoare” că ar putea obţine un acord bun cu Bruxelles-ul, notează The Telegraph. Ziarul vede în declaraţiile lui Fox mai degrabă o parte a strategiei guvernului britanic de a flutura pericolul neajungerii la un acord pentru a pune presiune pe liderii UE să accepte planul lui May cu privire la viitoarele schimburi comerciale între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Le Figaro este de părere că eforturile diplomatice ale Theresei May vor avea efect, doar dacă va face şi ea, la rândul ei, concesii. „Dacă UE nu are niciun interes, sunt puține șanse să decidă să fie conciliantă cu viitorul ei partener – fost membru”, avertizează cotidianul francez.
Însă dincolo de schimbul de replici la nivel politic, efectele în plan economic ale unui Brexit dur continuă să genereze îngrijorare. Pesimismul pare a se domoli în rândul celor mai mari companii britanice, dar indicele bursier al principalelor companii listate la bursa de la Londra rămâne sumbru în ceea ce priveşte perspectivele economice ale ţării, notează Financial Times. The Independent se întreabă cine va mai culege fructele şi legumele după Brexit, în condiţiile în care britanicii nu vor să lucreze în agricultură. Marea Britanie este în prezent complet dependentă de muncitorii străini, întrucât doar 1% din lucrătorii la fermă sunt britanici, iar, restul sunt străini, în mare majoritate din Europa de Est, în special Bulgaria şi România, explică The Independent. Câtă vreme, Marea Britanie este parte a Uniunii Europene, uşile ei sunt deschise „liberei circulaţii” pentru lucrătorii sezonieri care vin să muncească aici 4-5 luni pe an şi se întorc în ţările lor pentru iarnă. Însă cum ieşirea din UE va aduce sfârşitul liberei circulaţii, fermierii sunt cuprinşi de panica de a nu mai avea cine să le mai culeagă recolta anul viitor, mai scrie ziarul britanic. Pierderi vor fi şi pentru ţările UE, avertizează cotidianul The Sun. Dacă liderii UE se vor încăpăţâna să pedepsească Marea Britanie pentru părăsirea blocului comunitar şi nu vor ajunge la un acord cu Londra, vor plăti un preţ greu ce ar însemna un cost uriaş de circa 500 de miliarde de lire pentru economiile celorlalte 27 de state, dar şi pierderi de zeci de mii locuri de muncă, atrage atenţia un studiu, citat de The Sun.
Pe celălalt mal al Atlanticului, preşedintele american îşi continuă ofensiva tarifelor comerciale şi a sancţiunilor, nemulţumindu-şi partenerii internaţionali. Apărându-şi în continuare tarifele impuse mărfurilor importate de SUA, în ciuda inflamării tensiunilor cu China şi Europa, Trump a reafirmat că măsura funcţionează, iar acum SUA au o poziţie dominantă în raport cu China. Piaţa americană este mai „puternică decât oricând”, iar piaţa chineză a „scăzut cu 27% în ultimele patru luni”, a susţinut Trump, citat de Bloomberg, care comentează însă că nu este clar la ce indicatori face referire preşedintele american. Washington Post vorbeşte despre „bizara” afirmaţie a lui Trump că tarifele vor ajuta la achitarea uriaşei datorii americane şi aminteşte că de când şi-a preluat funcţia, Trump a adăugat sume substanţiale la datoria americană prin reduceri de impozite şi cheltuieli guvernamentale pentru sectorul militar şi diverse priorităţi interne. În plus, deşi tarifele sunt prezentate ca fiind impuse străinilor, ele ajung să fie plătite de fapt de companiile şi consumatorii americani pentru că bunurile importate mai scump duc la o creştere a preţurilor pe piaţa americană, mai scrie Washington Post.
Pe de altă parte, îngrijorare stârnesc şi noile sancţiuni anunţate de Washington împotriva Iranului, remarcă Le Point, avertizând că sancţiunile „amenință să destabilizeze și mai mult o economie deja slăbită de corupție și de proasta gestionare”. Peste tot în Iran izbucnesc proteste generate de nemulţumirile de zi cu zi ale cetăţenilor, pe fondul dificultăţilor economice, scrie New York Times. The Hill dă asigurări că este vorba despre o primă serie de sancţiuni şi că formele cu adevărat dure, ce vor include şi vânzările de petrol, nu sunt aşteptate mai devreme de luna noiembrie. Însă această primă măsură are rolul de a spune mediului de afaceri, aliaţilor europeni şi Iranului că preşedintele american este hotărât să ţină SUA departe de acordul încheiat cu Teheranul pentru stoparea programului nuclear iranian, acord pe care Trump îl consideră „cel mai rău din câte s-au negociat vreodată”, comentează cotidianul american. Al Arabiya scrie că SUA transmit un avertisment Europei: „puneţi punct relaţiilor de afaceri cu Iranul sau vă veţi confrunta cu sancţiuni dure”. În timp ce ţările europene lucrează pentru a păstra acordul nuclear cu Iranul şi pentru a menţine deschise afacerile cu Teheranul, mai mulţi senatori americani care s-au opus acestui acord încă de la momentul încheierii lui de către administraţia Obama, i-au avertizat pe europeni că nu vor rămâne imuni la noile sancţiuni americane, scrie Al Arabiya. De altfel, numeroase companii de rafinare, în principal europene, sunt deja pe cale să se retragă de pe piața iraniană, dar unele țări ca India, China și Turcia au declarat că sunt prea dependente de petrolul iranian pentru a se plia sancțiunilor americane, notează Le Point. Situaţia în zonă pare se agrava şi din punct de vedere militar. Iranul a anunţat exerciţii militare în Golf pentru a ” înfrunta posibile ameninţări”, titrează The Independent, în timp ce The Iranian observă că „Tensiunile SUA- Iran au trecut de la schimburi de mesaje la acţiuni concrete şi afişarea forţei militare”.
Carolina Ciulu
