Lipsa de mişcare, alimentaţia dezorganizată, nerespectarea orelor de odihnă şi factorii de stres reprezintă principalele motive pentru care aproape 4 din 10 adulţi sunt supraponderali, iar 13% sunt obezi. În acest context, mulţi oameni care se luptă cu kilogramele în plus caută reţete-minune pe Internet, sperând că pastile sau un ceaiuri anume le pot rezolva problema, însă puţin dintre aceştia caută factorul care declanşează un stil de viaţă haotic.
Care sunt greşelile majore pe care le fac majoritatea persoanelor supraponderale? Acestea sunt explicate de Dana Ţupa, un cunoscut profesor de yoga din România.
1. Persoanele supraponderale mănâncă chiar și când nu există senzația de foame. „Există studii științifice care demonstrează că uneori senzația de foame vine de la … sete sau deshidratare. Suntem peste 60 % apă, atunci de ce să nu bem apă? Apa nu înseamnă ceai, cafea sau alte băuturi care conțin apă, ci doar apă pură. Undeva între 2 și 3,5 litri pe apă pe zi este normal a se consumă pentru a fi sănătos și hidratat”, explică Dana Ţupa. Indicatorii reali ai unei cantități corecte de apă pe care ar trebui să o consumăm zilnic sunt urina incoloră si inodoră.
2. Persoanele supraponderale mănâncă mai mult decât este necesar. “Când îți dai seama de asta? Dacă simți că ești sătul ”până în gât” și că abia te miști sau ai stomacul plin, atunci clar ai mâncat în exces chiar dacă ești vegetarian, vegan sau raw vegan. Stomacul, în mod normal, ar trebui umplut cam trei sferturi, astfel încât să existe loc pentru procesul de digestie. Dacă simți că ți-e somn după ce mănânci, atunci sigur ai mâncat prea mult și corpul cere pauză pentru a digera”, declară profesoara de yoga.
3. Gustările dintre mese din plictiseală, fast-food, băuturile carbogazoase şi alcoolul. “Mulţi aleg fast-food-urile, beau băuturi carbogazoase şi spun că sunt light şi nu au zahăr. Poate e parţial adevărat, dar acea băutură e plină de chimicale, iar substituienţii zahărului sunt mai nocivi decât zahărul în sine. Să nu ne păcălim singuri că bem ceva sănătos dacă citind conținutul acelei băuturi, cu excepția apei, nu vedem niciun ingredient natural. De asemenea, alcoolul – peste o anumită cantitate – este tratat de ficat ca fiind grăsime, întrucât acesta nu are capacitate de a-l procesa, ci doar de a-l stoca pe unde poate”, este de părere Dana Ţupa.
Ce e de făcut? Există câteva cai mari ”de atac”:
1. Efortul fizic constant este fundamental. “Dacă doreşti să scapi de kilogramele în plus, efortul fizic constant – mersul la sală, trasul de fiare, aerobicul, alergare etc – este răspunsul. Doar că odată ce te oprești din activitățile cu care deja corpul tău s-a obişnuit, revii la greutatea inițială, căci de cele mai multe ori nu se schimbă nimic în obiceiurile tale culinare”, explică profesoara de yoga Dana Ţupa.
2. Dietele frustrante şi restrictive pot fi şi mai dăunătoare. “Dacă mai ai frustrări interioare și uneori probleme emoționale atașate greutății suplimentare, o dietă restrictivă nu face nimic altceva decât să adauge alte frustrări. Mai mult, după unele celebre diete, mulţi îngurgitează carne cu nemiluita și aduc o concentraţie și mai mare de proteine în corp, neținând cont că și așa se mănâncă proteine mai multe decât necesarul zilnic. Poate ieși ceva bun din asta? Odată ce termini dieta sau dietele, corpul reacționează ca la război: acum e momentul să asimilăm tot din fructele, dulciurile și pâinea pe care nu le-am consumat în timpul dietei, căci nu se știe când vine grămadă altă dietă restrictivă. La ce sunt de fapt bune proteinele? Simplist vorbind, la ”reparat” celulele sau pentru creștere, pentru obținerea unei mase musculare suplimentare. Atunci de unde psihoza asta cu mâncatul proteinelor zilnic, căci nu suntem în creștere, nu suntem bolnavi mereu și nici nu ne cresc mușchii de la răsărit până la apus?!”, declară Dana Ţupa.
3. Mintea ne invită la masă! În opinia specialistului, cea mai simplă, ușoară, normală cale de a dobândi greutatea dorită este să lucrăm cu mintea. “Este atât de simplu. Îți setezi în mod conștient ce dorești să obții și te apuci de treabă. Sunt multiple cai, iar subiectul este mult mai complex, însă cert este că tot ce setăm conștient, devine automatism subconștient prin repetare, obicei și atitudine sau cu alte cuvinte, ce gândim, aceea devenim. Procesul este mai lent, dar sigur”, conchide profesoara de yoga.
Sinteză: Mariana Drăgoi
RADOR – 9 august
