La data de 1 ianuarie 2019 graniţa dintre Albania şi Kosovo practic va dispărea, aşa cum își doreşte prim-ministrul albanez Edi Rama. La zece ani de la proclamarea independenţei, Kosovo doreşte să-și întărească relaţiile economice şi politice cu Albania. Măsura a produs îngrijorare în Serbia, dar şi alte state din zonă privesc cu suspiciune ceea ce ei denumesc crearea Albaniei Mari.
Parlamentul din Kosovo a decis desfiinţarea controlului vamal între cele două ţări din luna mai a acestui an, iar guvernul albanez a adoptat aceeași măsură zilele trecute. „Între Kosovo şi Albania nu va mai exista graniţă, în timp ce între Kosovo şi Serbia graniţa este de 111 km.” a spus şeful biroului guvernului sârb din Kosovo, Marko Djuric sugerând că cele două state locuite de albanezi se vor unifica, în timp ce independenţa statului Kosovo este recunoscută doar de 58% dintre ţările ONU (România face parte dintre ţările care nu au recunoscut independenţa statului Kosovo). Potrivit oficialului sârb, decizia amintită încalcă Hotărârea ONU nr. 1244 din anul 1999 care prevede respectarea integrităţii teritoriale a Iugoslaviei. Între timp însă, Iugoslavia nu mai există ca stat unitar, ca atare actul normativ citat a rămas fără obiect şi doar din acest motiv nu a fost abrogat, pentru că Rusia dintotdeauna a uzat de dreptul său de veto, ori de câte ori s-a pus problema abolirii hotărârii în cauză. Gestul celor două state nu este bine receptat nu numai de Serbia, dar nici de Macedonia, Muntenegru, şi Grecia, ţări în care locuieşte câte o minoritate albaneză. În Belgrad opinia generală este că decizia celor două ţări reprezintă un pas mare către crearea Albaniei Mari. O asemenea evoluţie a evenimentelor reprezintă pentru majoritatea sârbilor o umilinţă naţională, care a fost posibilă din cauza intervenţiei NATO, punerea Kosovo sub controlul forţelor internaţionale, după care a urmat proclamarea independenţei. În timpul celui de-al doilea război mondial a existat pentru scurt timp o Albanie Mare sprijinită de Germania şi Italia, care a înglobat părţi din Regatul Sârbo-Croată-Slovenă. „În mod formal albanezii recunosc că nu pot proclama crearea Albaniei Mari, dar în practică o vor realiza prin integrarea economică, culturală, de învăţământ şi comercială dintre Kosovo şi Albania.” – a declarat pentru Tagesspiegel analistul Institutului de Politică şi Economie Internaţională, Dušan Proroković. Este adevărat că Albania şi Kosovo pregătesc foarte discret unificarea celor două ţări. Autoritatea vamală comună a fost creată mai demult şi nu a întâmpinat proteste internaţionale deosebite, astfel că au urmat alte măsuri pe calea integrării.
Există însă unii lideri albanezi care nu se mulţumesc doar cu atât. Potrivit portalului b92 , preşedintele kosovar Hashim Thaci a vorbit recent despre alte pretenţii teritoriale albaneze asupra Văii Preševo. În zona de sud a Serbiei, în Preševo, Medveđa şi Buianovac trăiesc peste100 de mii de albanezi. Hashim Thaci speră că va beneficia de sprijinul Statelor Unite pentru obţinerea acestor teritorii. Cu toate că independenţa Kosovo se datorează în mare parte poziţiei Statelor Unite, în prezent Washington nici nu a reacţionat în niciun fel la apelul preşedintelui kosovar. Thaci spune că Serbia nu a asigurat drepturi pentru minoritatea albaneză, motiv pentru care alipirea acestor teritorii de Kosovo „este necesară”.
Albanezii însă au şi alte pretenţii teritoriale. Întrucât atât în Muntenegru şi cât și Macedonia trăiesc albanezi, există politicieni care ar dori preluarea şi acestor teritorii – scrie The Guardian. Este vorba despre partidul kosovar Vetëvendosje (Autodeterminare) al doilea ca mărime în parlamentul din Pristina. Cei mai radicali dintre aceștia revendică chiar şi insula Korfu de la Grecia.
Dacă s-ar crea Albania Mare, aceasta ar reprezenta un stat cu şase milioane de locuitori. Satisfacerea acestor pretenţii teritoriale însă ar putea să declanşeze o reacţie în lanţ în Balcani, pentru că s-ar justifica pretenţia sârbilor asupra Republicii Sârbe din Bosnia şi asupra zonelor de nord din Kosovo. Mai departe şi Croaţia ar putea să ocupe regiunea Herţegovina. Potrivit ministrului apărării din Serbia, Alexandar Vulin, după decizia luată de Tirana şi Pristina, ţările din zonă au motive de îngrijorare pentru crearea Albaniei Mari – scrie în ediţia sa de limbă engleză portalul sârbesc rs. 1 info.
Székely Ervin, Rador
