„O reuniune fără acorduri concrete dar cu proiecte pragmatice de viitor”, este mesajul pe care pare să îl transmită la unison presa internaţională, în urma întâlnirii dintre cancelarul Germaniei şi preşedintele Rusiei. „Discuţii grele, niciun acord”, scrie Reuters şi arată că „în cursul unor discuţii purtate în afara Berlinului şi care nu s-au soldat cu un progres clar”, cei doi lideri „au discutat despre conflictele din Ucraina şi Siria, despre Iran şi despre proiectul unei conducte de gaze care a atras criticile Statelor Unite”. „Putin şi Merkel, împinşi de SUA să se apropie”, notează Bloomberg şi comentează că cei doi lideri împărtăşesc nemulţumirile legate de politicile economice ale Statelor Unite, Germania reclamând creşterea unor tarife vamale de către SUA iar Rusia protestând faţă de aplicarea de noi sancţiuni de către administraţia de la Washington. Contactele dintre Germania şi Rusia s-au intensificat în ultima perioadă, observă Le Monde, care comentează că „Unul dintre motoarele acestei apropieri este economia. Rusia este sub presiunea sancțiunilor economice pe care Washingtonul amenință să le înăsprească în curând. Iar Donald Trump nu și-a ascuns opoziția la proiectul gazoductului Nord Stream 2, care urmează să dubleze capacitățile de livrare a gazului rusesc în Germania”. Atât Putin, cât şi cancelarul Merkel, au catalogat proiectul drept „o legătură economică vitală”.
Dar Germania mai este interesată să îşi armonizeze poziţia cu Rusia şi în privinţa crizei siriene, în sensul reducerii numărului de refugiaţi care ajung la porţile sale, opinează Le Monde. „În ce privește Siria, cancelarul vrea cu orice preț să evite o catastrofă umanitară care să întărească criza migratorie, în vreme ce dl Putin are nevoie de ajutorul europenilor pentru a reconstrui țara. El a insistat pe necesitatea unei refaceri rapide a infrastructurii, pentru a permite întoarcerea refugiaților în țară, în special a celor care se află în prezent în Iordania, Liban sau Turcia. O temă prioritară pentru Angela Merkel”, scrie publicaţia franceză. Separat, Germania încearcă să îşi construiască acorduri favorabile cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru a-şi proteja frontierele. Potrivit Il Messaggero, ministerul german de Interne anunţă că Berlinul şi Roma au avansat mult în cadrul negocierilor asupra respingerii la graniţă a migranţilor care au cerut deja azil în Peninsulă şi că un acord final poate fi încheiat în curând. Între timp, Berlinul a ajuns la o înţelegere cu Atena asupra expulzării migranţilor care au cerut azil în Grecia. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de Interne german, în baza acordului, Berlinul va putea să trimită în Grecia solicitanţii de azil care au debarcat pe teritoriul guvernului de la Atena. Zilele trecute a fost semnat un acord şi cu Spania, mai aminteşte Il Messaggero.
Mutând atenţia spre zona Orientului Mijlociu, presa internaţională aminteşte despre vizita în Israel a consilierului pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui SUA, John Bolton. Cotidianul israelian Ha’aretz comentează că vizita în Israel a lui Bolton înainte de întâlnirea cu consilierul preşedintelui rus pe probleme de securitate naţională „ar putea semnala că administraţia Trump vrea să audă părerile şi poziţia Israelului privind Siria şi apoi să discute o posibilă înţelegere cu Rusia pe acest subiect”. Iranul, care are mii de soldaţi şi luptători de miliţii în Siria, a spus în repetate rânduri că nu va părăsi această ţară însă sancţiunile economice americane fac tot mai dificilă prezenţa iraniană în Siria, mai arată Ha’aretz.
Tot despre sancţiuni economice scrie şi publicaţia belgiană Le Soir, care vorbeşte despre un război comercial între SUA şi Turcia. „Ankara va răspunde dacă Statele Unite decid să-i impună noi sancțiuni, a anunțat ministerul turc al Comerțului, după ce Washingtonul a amenințat cu noi măsuri economice dacă Turcia nu eliberează un pastor american”. Turcia a acuzat Statele Unite că se află la baza prăbuşirii lirei turceşti. Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat, la o reuniune a partidului de guvernare: „Unii cred că ne pot amenința cu economia, sancțiunile, rata de schimb, dobânzile și inflația. Noi v-am dezvăluit mașinațiile și va sfidăm”. Însă, aminteşte Le Soir, escaladarea tensiunilor a dus la accentuarea deprecierii lirei turceşti, care a pierdut aproape 40% din valoare de la începutul anului şi s-a devalorizat din nou puternic după ce Washingtonul a amenințat că va lovi Ankara cu noi sancțiuni.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei
