Ieşirea Greciei din programul de asistenţă financiară ţine capul de afiş al presei internaţionale. Ziarele străine scriu de asemenea despre tensiunile dintre Ankara şi Washington, pe fondul ameninţărilor de aplicare a unor tarife punitive lansate de preşedintele american.
„Programul de salvare a Greciei ia sfârşit, dar perspectivele par în continuare sumbre”, titrează Wall Street Journal. „Puţini greci cred că viaţa lor se va îmbunătăţi sau că viitorul ţării va fi asemănător cu al altor ţări din zona euro care au ieşit din programe similare”, reliefează cotidianul elen Kathimerini. New York Times explică: „În timp ce se profilează o nouă eră de independenţă financiară, mai mult de o treime din populaţia Greciei trăieşte în sărăcie, şomajul rămâne la cote înalte şi salariile au scăzut mult”. Le Monde punctează că ieşirea din al treilea plan de asistenţă financiară nu înseamnă sfârşitul austerităţii. Iar sub titlul „Grecia: operaţie reuşită, dar cum se simte pacientul?”, Le Soir încearcă să arunce o privire asupra „singurului lucru care contează”, anume viitorul. Iată ce scrie ziarul de la Bruxelles: „Una peste alta, Grecia care se situa în termeni de bogăţie deasupra Poloniei şi a Portugaliei, este astăzi a patra ţară din UE în ordinea sărăciei, după Bulgaria, Croaţia şi România”. Dar, insistă gazeta belgiană, „oare planul de asistenţă a ajutat Grecia să scape de probleme? – Nu. Căci îndatorarea ei şi obiectivele bugetare pe care i le-a stabilit UE sunt nerealiste”. Deşi, după cum susţine în continuare Le Soir, „FMI spune acest lucru de mulţi ani şi europenii, care nu vor o reducere a datoriei, ştiu şi ei foarte bine” şi de fapt ceea ce i-a lipsit Greciei şi îi lipseşte şi astăzi este planul „unor investiţii masive în economia reală a ţării” iar despre asta nu a fost niciodată vorba. Pe scurt, ceea ce are de făcut acum Atena pentru a stimula creşterea economică este să „atragă mai multe investiţii şi să-şi reformeze băncile”, este de părere Financial Times.
Confruntată la rândul ei cu dificultăţi economice, Turcia se menţine şi ea în atenţia ziarelor străine. „Pe fondul tensiunilor care se intensifică, la Ambasada americană din Turcia au fost trase focuri de armă”, relatează Washington Post, cu comentariul că „atacul survine în timp ce Trump şi preşedintele turc Erdogan sunt încleştaţi într-o dispută din ce în ce mai înveninată”. Gazeta turcă Hurriyet îl citează pe şeful statului care apreciază că „atacul asupra economiei este similar unui atac asupra steagului turc”. Într-un articol de analiză, Der Spiegel constată că din această situaţie, s-ar putea ca „NATO să aibă cel mai mult de pierdut, iar principalul beneficiar să fie Moscova”. În orice caz, Germania ar putea acorda asistenţă financiară Ankarei pe perioada crizei economice, după cum a spus liderul Partidului Social Democrat al ţării, citat de EUobserver. Ofertă binevenită, căci „Erdogan îşi caută noi aliaţi”, după cum crede Le Figaro. Şi de altfel, întreaga Uniune Europeană „speră să strângă relaţiile cu Ankara după ciorovăiala dintre SUA şi Turcia”, remarcă şi Financial Times, cu precizarea că „Bruxelles-ul vede ocazia de a-l curta pe Erdogan de al cărui ajutor are nevoie în Siria şi împotriva migraţiei”.
Ne reţin atenţia şi câteva articole publicate în presa internaţională despre China. The Guardian relatează că într-un discurs adresat comandanţilor armatei, preşedintele Xi Jinping a cerut „devotament absolut” din partea militarilor. Pentru că „întărirea conducerii partidului asupra armatei este necesară pentru a face China şi armata sa puternice”, explică postul chinezesc CCTV. Dar, comentează The Guardian, „insistenţa lui Xi asupra devotamentului ar putea indica un anumit nivel de nesiguranţă”, pe fondul înmulţirii zvonurilor şi relatărilor despre criticile apărute în interiorul clasei politice şi în cercurile intelectuale din cea mai populată ţară a lumii, referitor la gestionarea economiei, a scandalurilor interne din sfera sănătăţii şi a războiului comercial cu Statele Unite, remarcă ziarul londonez. Wall Street Journal relatează că, la a 40-a aniversare a reformelor politice care au ajutat China să ajungă a doua economie a lumii, „accentul a fost pus în mare parte pe preşedintele Xi Jinping şi pe reliefarea meritelor lui în domeniul economic, diminuându-se în acelaşi timp importanţa lui Deng Xiaoping”. Iar Le Monde scrie despre un alt eveniment care a marcat istoria, de data aceasta cea a Europei de Est: Primăvara de la Praga: „La jumătate de secol de la invazia trupelor Pactului de la Varşovia şi zdrobirea” acestei tentative de orientare democratică a guvernului de la Praga şi la 26 de ani de la decesul reformatorului Alexandr Dubcek, iniţiatorul proiectului, fiul său „nu ştie ce să facă cu arhivele lui” de care nimeni nu pare interesat, scrie Le Monde.
Adriana Buzoianu, RADOR
