Marile cotidiane ale lumii comentează pe larg ultimele evoluţii din ancheta coordonată de procurorul special american Robert Mueller privind posibila intervenţie a Rusiei în alegerile prezidenţiale care l-au adus la conducerea Statelor Unite pe Donald Trump, cu doi ani în urmă.
„Paul Manafort, fostul şef al campaniei electorale a actualului preşedinte, a fost găsit vinovat de multiple infracţiuni de fraudă bancară şi fiscală”, relatează New York Times. În acelaşi timp, adaugă acelaşi ziar american, fostul avocat al liderului de la Casa Albă, Michael Cohen, a recunoscut că este vinovat că s-a înţeles cu Trump să plătească sume de bani unor femei şi a influenţat alegerile, iar aceste două evoluţii „ar putea produce fisuri în rândul republicanilor de pe Capitol Hill”. Concluzia cotidianului new-yorkez este că acum „numai o persoană cu totul ruptă de realitate – adică numai preşedintele Trump şi cultul său – ar putea continua să susţină că această anchetă privind intervenţia străină în alegerile americane, care a produs deja zeci de alte puneri sub acuzare şi mai multe recunoaşteri ale vinovăţiei, este o ‘farsă’ sau o ‘înşelătorie’ sau o ‘vânătoare de vrăjitoare trucată'”. Un alt ziar din SUA, Washington Post ne lămureşte că „preşedintele Trump a fost acuzat în mod credibil că şi-a îndrumat unul din subordonaţi să comită o infracţiune federală”. Iar „efectul presupusei lor conspiraţii împotriva legilor de finanţare a campaniei a fost fraudarea alegătorilor americani, care au fost împiedicaţi să afle informaţii potenţial relevante înaintea zilei scrutinului din 2016”, scrie cotidianul din capitala Statelor Unite, în editorialul său. O analiză publicată de acelaşi Washington Post este totuşi de părere că dacă ar fi vorba de „oricine altcineva în afara preşedintelui”, am putea înţelege că „se pregăteşte un proces penal”. Nu se poate nega însă că „atât hotărârea în cazul Manafort cât şi mărturisirea fostului său avocat l-au pus pe Donald Trump într-o poziţie dificilă”, constată Die Welt. Iar The Telegraph precizează că „liniile directoare ale Departamentului american al Justiţiei arată că un preşedinte în timpul mandatului nu poate fi pus sub acuzare, deşi Curtea Supremă a Statelor Unite nu s-a pronunţat niciodată asupra acestei chestiuni”. Aşa că între timp preşedintele SUA repetă că „nimic nu justifică până în prezent bănuielile de conspiraţie cu Rusia, pe care serviciile de informaţii americane o consideră responsabilă de piraterie informatică în scopul subminării şanselor adversarei democrate împotriva căreia a candidat Trump, Hillary Clinton”, scrie Le Monde. Acelaşi ziar parizian informează şi despre noile dezvăluiri făcute de Facebook privind alte „campanii de dezinformare”, îndrumate din Rusia şi Iran şi având drept ţintă America latină, Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Actualul anunţ „survine la mai puţin de o lună de când reţeaua de socializare a şters 32 de pagini şi conturi care încercau să influenţeze alegerile americane de la mijlocul mandatului prezidenţial”, aminteşte The Guardian, cu menţiunea că „Facebook nu a putut atribui concludent campania Rusiei, dar a afirmat că aceste conturi „prezintă o ‘activitate similară’ şi conexiuni cu alte conturi asociate cu Agenţia de cercetare a internetului care are legături cu Kremlinul”. Nu este deci surprinzător că administraţia americană a impus noi sancţiuni Rusiei, escaladând presiunile diplomatice asupra Moscovei”, după cum informează EUobserver.
Relaţiile cu Teheranul sunt însă un subiect mai delicat, după cum apreciază şi Wall Street Journal, care relatează că „în timpul vizitei la Washington, şeful diplomaţiei britanice a adus argumente în sprijinul susţinerii britanice pentru acordul cu Iranul”, o problemă care „devine o sursă majoră de controversă în relaţiile dintre cei doi aliaţi”. Şi tot acordul cu Iranul îl determină pe ministrul de externe german să facă apel la „instituirea unui sistem de plăţi global eliberat de sub patronatul SUA”, citim în Financial Times.
În fine, ziarul pakistanez Daily Times informează că „Televiziunea de stat de la Islamabad nu va mai fi oficiosul guvernului”. „Ministrul informaţiei şi audiovizualului a anunţat că guvernul din Pakistan a pus capăt cenzurii politice la televiziunea de stat, în conformitate cu viziunea premierului Imran Khan despre libertatea şi independenţa media”, scrie publicaţia pakistaneză.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
