Intrată în război pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord ocupate de sovietici în 1940, România a continuat operațiunile militare alături de Germania înaintând în teritoriul sovietic. Înfrântă la Stalingrad și în Crimeea, Armata Română s-a retras în fața puternicei ofensive sovietice, ajungând ca în vara anului 1944 să poarte lupte de apărare în Moldova. Pentru a evita o confruntare pe teritoriul României cu Armata Roșie, la 23 august 1944 Regele Mihai și partidele politice au înlăturat guvernul Antonescu, trecând de partea Aliaților. Armata Română a primit ordin să înceteze orice acțiune împotrva Aliaților, deci și împotriva Armatei Roșii. O delegație română s-a deplasat imediat la Moscova, dar a fost primită abia pe 12 septembrie. În această perioadă, trupele sovietice i-au tratat în continuare pe români drept inamici, luând un număr mare de prizonieri (aproximativ 150.000 de militari români) care au fost trimiși în lagărele sovietice. Rușii au întârziat semnarea armistițiului pentru ca armata lor să ocupe cât mai mult din teritoriul României, astfel încât să poată dicta termenii Armistițiului. În Armistițiul semnat la Moscova la 12 septembrie 1944, sovieticii au impus ca: „Înaltul Comandament și Guvernul României vor asigura Sovieticilor și altor forțe aliate facilități pentru a se mișca liber pe teritoriul României în orice direcție (….) pe cheltuiala Statului Român indiferent că sunt pe pământ, apă sau în aer. (….) O Comisie Aliată de Control va fi stabilită și va prelua sarcina de punere în practică și control a prezentelor termene, sub comanda Înaltului Comandament Sovietic. Guvernul României și toate organele sale vor îndeplini toate instrucțiunile Comisiei Aliate de Control”. Prin aceasta comisie, care a funcțioant la București, sovieticii au controlat întreaga administrație românească până la încheierea Tratatului de Pace (1947). Practic, sovieticii au impus României: prezența masivă a trupelor sovietice pe teritoriul țării, schimbarea regimului politic, plata unor uriașe despăgubiri de război.
Începând din 30 august Rador vă propune 11 episoade explozive cu fragmente din amintirile unor membri ai delegației care a semnat Armistițiul (general Dumitru Dămăceanu, Romulus Cordescu), au făcut parte din Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului (Alexandru Danielopol, Radu Boroș, Teodor Negropontes) sau au fost deportați în URSS (Alexandru Smochină).
