Marți, 28 august a.c., doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a ținut un discurs în cadrul panelului „Pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE”, parte a Reuniunii Anuale a Diplomației Române – ediția 2018. Domnia sa a participat la panel alături de domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene, doamna Andreea Păstârnac, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă, domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinției României a Consiliului UE, domnul Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Camera Deputaţilor și de domnul Ştefan Tinca, director politic MAE.
În intervenția sa, doamna senator Gabriela Crețu a mulțumit ambasadorilor participanți pentru sprijinul acordat Comisiei pentru Afaceri Europene în decursul activității sale, precum și dorința ca această colaborare să fie și mai bună cu ocazia Președinției Consiliului UE. Domnia sa a subliniat faptul că dimensiunea parlamentară a Președinției Consiliului UE nu este secundară. Parlamentul este acela care legitimează politic și democratic pozițiile politice adoptate de către Guvern, exercită controlul asupra respectării și implementării acestora și nu de puține ori are rolul de interfață a Guvernului cu cetățeanul. De asemenea, conferințele interparlamentare au un rol foarte important. Ele permit schimbul de opinii între parlamentele naționale, atenuând divergențele într-un moment dificil în care, într-o maniera foarte populistă, nivelul comunitar și cel național sunt puse în opoziție și afectează dialogul între cetățeni, introducând concurența între ei.
În ceea ce privește pregătirea Președinției Consiliului UE, doamna senator consideră că atât Parlamentul, cât și Guvernul, stau bine la capitolul organizatoric, dar mai este de lucrat la nivelul conținuturilor, politicilor, poziționărilor. „Eu sintetizez aceste probleme în cei 4 C. Probleme de cooperare, adică să nu fim o țară singură într-o Uniune unită. Este foarte importantă cooperarea cu alte state membre pentru definirea și apărarea intereselor comune, prin realizarea diverselor majorități necesare pe diverse domenii specifice. Aici dumneavoastră puteți juca un rol crucial prin găsirea acelui „common ground”. Al doilea C este coordonarea pozițiilor din diverse domenii pentru a forma un întreg coerent. Când realizăm coordonarea de ansamblu trebuie să înțelegem că pentru a câștiga într-un domeniu trebuie să facem concesii altor state membre în alte domenii, pentru a se putea obține acele majorități. Al treilea C este obiectivul celorlalte două, și anume coeziunea socială, economică și teritorială. Aceasta folosește ca mijloc convergența, dar nu în sens economic, convergența veniturilor, ci mai curând cea a intereselor comune și a acțiunilor.”
În cadrul intervenției sale, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României a atras atenția și asupra unor dificultăți și așteptări de la diplomația românească. „O mare problemă este faptul că uneori Guvernul și Președinția vorbesc pe două voci separate, ceea ce nu este în regulă. Suntem într-un context foarte delicat, cu largă perspectivă. Când vorbim despre viitorul CFM și de reforma monedei euro, vorbim despre viitorul Europei. De asemenea, viitorul apărării comune este o problemă esențială și este nevoie de o puternică legitimitate politică. Deciziile trebuie să fie larg acceptate pe termen lung, astfel încât să nu existe posibilitatea ca mișcările populiste să le exploateze în interesul lor și a euroscepticismului.“
La final, doamna senator Gabriela Crețu a subliniat faptul că Președinția Consiliului UE este mai degrabă un test de capacitate administrativă pe care trebuie să îl trecem, dar și un prilej, o oportunitate să o verificăm și să o întărim pe termen lung. În plus, a concluzionat domnia sa, „avem ocazia să scăpăm de complexul – tot ce este bun vine de la Guvern, tot ce este rău vine de la Bruxelles. Prin exercițiul Președinției Consiliului UE vom intra în pielea decidentului european și vom înțelege mai bine ce se întâmplă. Din punctul meu de vedere, exercitarea Președinției Consiliului UE nu este un proiect de țară. În schimb, felul în care ne implicăm în construcția viitorul UE, în această perioadă, este un adevărat proiect de țară pentru că ceea ce vom fi noi mâine depinde foarte mult de ceea ce va fi mâine UE.”
