RADOR, 28 august 2018 – Aparenta dorinţă de comunicare nu reuşeşte să ascundă tensiunile existente în unele ţări sau pe cele dintre diverse state, iar presa internaţională reflectă cu acuitate acest fenomen.
„Emisarul ONU în Siria, Staffan de Mistura, a invitat Statele Unite şi alte şase ţări să se întrunească luna viitoare, la Geneva, având în vedere că ONU continuă să pledeze pentru o nouă constituţie siriană”, informează cotidianul israelian „The Jerusalem Post”. Acelaşi ziar precizează că „statele vizate – Statele Unite, Marea Britanie, Arabia Saudită, Iordania, Germania, Franţa şi Egiptul – ar urma să discute problema pe data de 14 septembrie”. Pe de altă parte însă, ziarul libanez „Al-Akhbar”, considerat un apropiat al mişcării Hezbollah, afirmă că, „luna trecută, oficiali americani şi sirieni ar fi discutat timp de patru ore la Damasc, dar oficialităţile americane nu au confirmat informaţia”. Mai mult, acelaşi ziar libanez susţine că „Statele Unite i-ar fi promis preşedintelui Assad să părăsească Siria, dacă Iranul s-ar retrage din sudul ţării”. O ofertă care, potrivit ziarului israelian „Ha’aretz”, l-ar entuziasma pe „preşedintele israelian Benjamin Netanyahu, care de multă vreme încearcă să convingă SUA şi Rusia să elimine Iranul din Siria”.
Şi tot luna viitoare, „Rusia va organiza cele mai mari manevre militare din ultimele patru decenii”, după cum a anunţat, ieri, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, citat de publicaţia rusă „Moskovskii Komsomoleţ”. Cotidianul londonez „Daily Mail” precizează că „la manevrele care se vor desfăşura sub genericul Vostok-2018 (Est-2018) vor participa 300.000 de militari, 1.000 de avioane şi două flote, urmând ca tuturor acestor forţe să li se alăture şi trupe chineze şi mongole”. Pentru ziarul britanic „Daily Express”, manevrele Rusiei sunt „un avertisment de război”, ţara dorind „să îşi arate muşchii în calitate de superputere”.
Franţa, în schimb, se confruntă cu tensiuni de ordin intern. Ziarul francez „Le Monde” anunţă demisia ministrului ecologiei, Nicolas Hulot, care declară: „Nu mă mai pot minţi”. Acelaşi ziar consideră că „ministrul Hulot era o icoană a ecologiei neputincioase”. Ziarul mai adaugă că, aflat la Copenhaga, preşedintele francez Emmanuel Macron ar fi declarat: „Este o decizie personală, pe care o respect”. Iar în „Le Figaro”, celebra Brigitte Bardot afirmă laconic că „Macron ar trebui să urmeze exemplul lui Hulot”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
