Scopul organizării acestei întâlniri este de a pregăti summitul climateric care va avea loc în luna decembrie la Katowice.
La Katowice trebuie să se definitiveze reglementările necesare pentru a fi atinse obiectivele stabilite în cadrul acordului negociat la Paris în luna noiembrie 2015 şi semnat la New York în luna aprilie 2016 – scrie publicaţia The Australian. Se preconizează ca în luna octombrie a acestui an ONU va da publicităţii raportul privind perspectivele de a se încadra în limita maximă stabilită pentru încălzirea globală. Întâlnirea din Thailanda nu ar fi fost necesară dacă în noiembrie anul trecut la cea de a 23-a conferinţă privind schimbările climatice care a avut loc la Bonn, ţările participante ar fi putut să ajungă la un acord. Deşi organizatorii au declarat atunci că a fost un succes conferinţa, reprezentanţii celor 200 de ţări participante au căzut de acord doar într-o singură problemă şi anume că vor analiza proiectele existente pentru reducerea emisiunii gazelor care produc efectul de seră. Astfel delegaţii vor continua la Bangkok ceea ce au început în oraşul natal al lui Beethoven. Pentru a pune în aplicare Acordul de la Paris este nevoie să se fixeze ţinte care trebuie atinse la termene exacte. Dacă se va reuşi acest lucru, atunci după toate probabilităţile, summit-ul de la Katowice va fi un succes. Pentru aceasta este necesar ca să se adopte o metodologie unică de a stabili şi de a măsura nivelul emisiei de dioxid de carbon. „Suntem pe drumul cel bun, dar procesul ar trebui accelerat semnificativ” – a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Ministerului de Protecţie a Mediului a Guvernului Federal German – citat de publicaţia germană Die Welt. În opinia sa întâlnirea de la Bangkok poate reprezenta un important ajutor în acest sens. Acesta a susţinut că, în același mod ca la summitul de la Paris, ţările care propun scopuri îndrăzneţe formează o coaliţie. Organizaţia Greenpeace este foarte nemulţumită de lentoarea cu care se derulează procesul. Potrivit purtătorului de cuvânt al organizaţiei, Jannes Stoppel, la Bonn s-a avansat foarte puţin. Expertul în probleme climatice al organizaţiei CARE (Climate Change & Resilience Information Centre), Sven Harmeling crede că este nevoie de o voinţă politică mai mare. Atât timp cât statele nu-și doresc cu adevărat acest lucru, şi la Katowice va fi greu să obţinem rezultate. Rixa Schwarz, membru al organizaţiei de protecţia mediului Germanwatch, a transmis o somație cancelarului german Angela Merkel, ca Germania să dea un exemplu pozitiv lumii şi să-şi respecte obligaţiile asumate. Mai multe ONG-uri au solicitat stabilirea unui calendar de lucru pentru renunţarea completă la energie pe bază de cărbuni. Scopul pe termen lung al Acordului de la Paris este ca încălzirea globală să rămână la limita de sub două grade Celsius faţă de valoarea pe care a avut-o înainte de industrializare. Semnatarii au declarat că se vor strădui ca încălzirea să nu depăşească valoarea de 1,5 grad Celsius. În prezent nivelul încălzirii globale faţă de cel existent înainte de industrializare este aproximativ un grad Celsius. Pentru a atinge acest scop, semnatarii s-au angajat că „în termenul cel mai scurt posibil” vor opri creşterea nivelului de emisie a gazelor care crează efectul de seră. Preşedintele american Donald Trump anul trecut a declarat că Statele Unite se retrage din Acordul de la Paris.
Potrivit opiniei experţilor, în regiunile în care poluarea aerului este mai mare decât cea medie, numărul îmbolnăvirilor pulmonare, problemele mentale cum ar fi depresia şi anxietatea este mai ridicat decât în alte zone. Schimbările climatice reprezintă un factor de risc pentru sănătate care se agravează pe zi ce trece mai ales în ţările în curs de dezvoltare. Problemele cele mai mari există în insulele mai mici unde sunt ţări în curs de dezvoltare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO), aceste zone sunt mai vulnerabile la intemperiile vremii, la schimbări bruşte de temperatură, la creşterea nivelului mării şi la răspândirea epidemiilor, la care se adaugă şi încălzirea globală. Conform raportului publicat de WHO în anul 2017, între anii 2030 şi 2050 schimbările climatice vor provoca anual moartea a cca 250.000 de oameni, majoritatea acestor persoane provenind din ţări în curs de dezvoltare, însă nici locuitorii ţărilor dezvoltate nu vor fi ocoliți de creşterea stresului şi poluării aerului. În prezent, peste 300 de mii de persoane suferă de astm în lume, iar din cauza valurilor de căldură care pot fi prognozate în viitor, numărul acestora va creşte. Schimbările climatice au un efect nociv şi pe termen lung. În prezent – potrivit WHO – până în anul 2030 se cheltuiesc anual între 2 şi 4 miliarde de dolari pentru a limita efectele imediate ale fenomenului.
Székely Ervin, RADOR
