Filosoful Andrei Pleşu a relatat o anecdotă simpatică a cărei sinteză a fost ca grecii sunt turci, dar se cred italieni, românii sunt turci, dar se cred francezi şi maghiarii sunt tot turci, dar se cred maghiari. În ceea ce priveşte această ultimă categorie de „turci”, se pare că politica externă a Ungariei – urmărind interese de moment – doreşte să-şi asume pretinsele origini turce ale maghiarilor, răsturnând astfel teoria înrădăcinată că maghiarii s-au separat din grupul popoarelor fino-ugrice (se estimează că evenimentul ar fi avut loc la începutul primului mileniu).
Premierul maghiar Orbán Viktor a participat luni la Ciolpon Ata (Republica Kârgâză) la cea de-a 6-a întâlnire a Consiliului de Cooperare al Popoarelor de Limbă Turcă. Participarea şefului executivului maghiar la Ciolpon Ata a fost una oficială, Ungaria fiind considerată drept ţara cu tradiţii huno-mongole. „Maghiarii se consideră urmaşii târzii ai lui Attila (regele hunilor 410-453 n. r.), stau la baza originii huno-turcești, limba lor este înrudită cu limbile turce.” – spunea prim-ministrul ungar, care a anunţat că va participa la cea de a treia ediţie a Jocurilor Mondiale Nomade care rememorează cultura vânătorească din timpurile premergătoare apariţiei islamului. Manifestarea va evoca tradiţiile unor popoare migratoare ca şi kârhâză, kazahă, uzbekă, turkmenă, maghiară şi tadjică. Ungaria are calitatea din anul 2014 de observator la Adunarea Parlamentară a statelor vorbitoare de limbă turcă, iar în 2017 şi-a depus cererea de a deveni membru al Academiei Internaţionale Turce, cerere care a şi fost aprobată chiar în aceste zile. Potrivit premierului maghiar Ungaria doreşte o cooperare economică mai strânsă cu ţările membre ale Consiliului de Cooperare a Popoarelor de Limbă Turcă. Aceste ţări vor juca un rol din ce în ce mai important în politica externă maghiară. Cu Turcia, Azerbaidjan şi Kazahstan relaţiile sunt deja la nivelul parteneriatului strategic, iar scopul nostru este ca şi cu Kârgâstan şi Uzbekistan să avem astfel de relaţii – a spus Orbán, adăugând că Ungaria acordă burse pentru 595 de tineri din şase ţări turce care învaţă în Ungaria, şi numărul acestora va creşte în viitor. Totodată Eximbank a deschis o linie de credit în valoare de 1,5 miliarde de dolari pentru a stimula cooperarea economică şi investiţiile maghiare în şase ţări de limbă turcă – scrie portalul maghiar origo.hu.
Declaraţiile cel puţin surprinzătoare ale prim-ministrului maghiar i-au contrariat pe specialişti. Filozoful şi eseistul de origine clujană, Tamás Gáspár Miklós a ironizat în ediţia electonică a publicaţiei Heti Világgazdaság intervenţia intempestivă în istoria maghiarilor a nespecialistului politician. Alţii – cum ar fi publicistul Hargitai Miklós în Népszava au evidenţiat caracterul neştiinţific al susţinerii premierului maghiar ca limba maghiară ar fi de origine turcă. Declaraţia lui Orbán a generat dezbateri ample inclusiv pe reţelele de socializare, prim-ministrul fiind deseori ridiculizat pentru că nu ar cunoaşte istoria poporului pe care îl conduce. Mulţi au dezvăluit contradicţia dintre politica virulent anti-imigraţionistă a guvernului care doreşte să apere Europa creştină de musulmani, pe de o parte, iar pe de altă parte se integrează în structuri ale unor ţări islamice.
O analiză politică a interesului guvernului maghiar pentru ţările post-soviatice, bogate în resurse poate însă să explice derapajele istoriografice şi lingvistice ale premierului Orbán Viktor. În ultima perioadă, economia maghiară a început să crească spectaculos. Potrivit estimărilor publicate de Oficiul Central de Statistică (KSH) balanţa comercială externă are un plus de 1070 milioane de euro în luna iunie, ceea ce reprezintă o creştere de 493 de milioane de euro faţă de luna precedentă. În aceste condiţii, Ungaria are nevoie de pieţe pe care poate să-și valorifice produsele. Cum în cadrul UE este din ce în ce mai greu să găsească cumpărători, Budapesta se orientează către ţările estice din fosta URSS. Un alt motiv este cel energetic. Chiar şi cu dezvoltarea şi modernizarea centralei nucleare de la Paks, Ungaria are nevoie de surse de energie. După căderea proiectului gazoductului Nabucco, Ungaria este interesată de resursele de hidrocarburi din Azerbaidjan şi Turkmenistan. Iar în al treilea rând – aşa cum am arăta și anterior, politica autoritară, cu accente naţionaliste şi antieuropene a premierului Orbán Viktor a izolat Ungaria pe scena europeană – recenta demonstrație a prieteniei cu preşedintele Ligii Nordului, Matteo Salvini mai mult a agravat, decât a ameliorat situaţia – în consecinţă, Ungaria doreşte să joace un rol important în această regiune destul de tulbure a Asiei.
În altă ordine de idei, prin evocarea tezei a originii huno-turcă a maghiarilor, care este foarte controversată şi contestată, Orbán a dorit să dea satisfacţie unor grupări maghiare ultranaţionalişte, care susţin că teoria fino-ugrică este o minciună, inventată de Habsburgi pentru a-i umili pe maghiari. Totodată, îmbrăţişarea acestei teze de către premier legitimează aceste grupări şi este şi o critică indirectă adusă Academiei Ungare, în care guvernul doreşte ample restructurări care au început cu diminuarea drastică a bugetului instituţiei.
Székely Ervin, Rador
