Preşedintele american Donald Trump a contramandat preconizata vizită a ministrului de externe Mike Pompeo şi a însărcinatului special al SUA pentru Coreea de Nord, Stephen W. Bosworth, şi a recunoscut public pentru prima dată că nu s-au obţinut progrese în cursul negocierilor cu Phenian – scria ABC News pe pagina sa de Twitter. Mai mult, Statele Unite sunt gata să-și reia exerciţiile militare comune cu Coreea de Sud – informează Reuters. Între timp Coreea de Nord a acuzat Statele Unite că plănuieşte pregătirea unui război secret împotriva sa – a scris ziarul central nord coreean Rodong Sinmun, citat de cotidianul britanic Express.
Blocajul este consecinţa faptului că niciuna dintre părţi nu vrea să facă noi concesii, însă fiecare aşteaptă de la cealaltă parte astfel de gesturi. Părţile au devenit nerăbdătoare. Mike Pompeo a declarat la începutul lunii că „Toată comunitatea internaţională aşteaptă ca Phenian să respecte hotărârile ONU, însă suntem încă departe de atingerea acestui scop”. Răspunsul Coreei de Nord a venit cu o acuză la adresa Statelor Unite că au emis pretenţii de tip mafiot.
Împotmolirea negocierilor a afectat imaginea preşedintelui american, care după întâlnirea de la Singapore cu liderul nord coreean, Kim Jong-un a vorbit despre succes, deşi specialiştii au atras atenţia încă de atunci că acordul cu Phenian nu conţine date concrete. Fostul negociator american pe probleme nucleare cu Coreea de Nord, Joel Wit a declarat pentru portalul Wanity Fair că Trump a comis o greşeală gravă atunci când nu a apreciat în mod realist rezultatele summit-ului de la Singapore.
Deşi Mike Pompeo a fost de trei ori în Coreea de Nord, poziţiile părţilor nu s-au apropiat. La aceste negocieri SUA a cerut ca:
- Coreea de Nord să prezinte o listă cu toate entităţile care au legătură cu programul nuclear; să specifice numărul armelor nucleare şi numărul rachetelor balistice (ICBM).
- Phenian să accepte un calendar de dezarmare în cadrul căruia în termen de 6-8 luni să predea 60-70 la sută din arsenalul său nuclear.
Potrivit opiniei specialiştilor, chiar dacă aceste solicitări ar fi fost acceptate de către liderii nord coreeni, ar fi fost greu de verificat dacă ţara și-ar fi respectat angajamentele. Nu a fost cazul, pentru că negociatorul şef nord coreean, fostul conducător al serviciilor secrete, Kim Jong-chul a respins propunerea americană – scrie Vox.
Coreea de Nord în schimb avea cu totul alte pretenţii şi anume ca Statele Unite – împreună cu celelalte părţi beligerante – să semneze un tratat de pace oficial prin care să încheie războiul coreean din 1950-1953, având în vedere că în prezent este în vigoare doar un acord de încetare a focului. Liderul nord coreean Kim Jong-un şi preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-In – potrivit Reuters – au fost de acord cu semnarea tratatului de pace din luna aprilie a acestui an. Americanii însă au condiţionat semnarea documentului de măsuri concrete luate de Coreea de Nord în privinţa denuclearizării. În lipsa acestor măsuri, nu au fost de acord nici cu reducerea sancţiunilor. Nu este vorba doar despre o chestiune teoretică sau istorică. Odată cu semnarea tratatului de pace, Coreea de Nord ar putea să solicite retragerea din Coreea de Sud a celor 28.500 de militari americani, ceea ce ar slăbi poziţia Statelor Unite în regiune. Situaţia s-a agravat în luna iulie, atunci când serviciile secrete americane şi Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (IAEA) au raportat că, în ciuda declaraţiilor politice, Coreea de Nord lucrează în continuare la dezvoltarea capacităţii sale nucleare – scrie The Guardian.
Însă contramandarea vizitei lui Pompeo la Phenian nu a fost cauzată de aceste motive. Decizia a fost provocată de o scrisoare semnată de Kim Jong-chul adresată lui Mike Pompeo, în care acesta a avertizat că în cazul în care Statele Unite nu doresc semnarea tratatului de pace între cele două Coree, atunci negocierile pot eşua, iar dacă se întrerupe dialogul, Coreea de Nord poate să-și relanseze programul nuclear – a aflat pe surse canalul de televiziune CNN.
Răspunsul Statelor Unite ar putea să fie înăsprirea sancţiunilor economice faţă de Coreea de Nord. Donald Trump a anunţat încă din luna iulie că se lucrează la un astfel de proiect. Potrivit surselor canalului de televiziune, în faţa Consiliului de Securitate ONU este un proiect care ar prevedea un embargou total asupra produselor din ţiţei şi gaze naturale faţă de Phenian, însă este incert, dacă o asemenea hotărâre poate să fie adoptată, având în vedere reticenţa Rusiei şi a Chinei.
Blocajul în dosarul nord coreean poate să aibă efecte şi asupra politicii interne americane. Până la acest moment, acordul din Singapore a fost considerat singurul succes în domeniul politicii externe al lui Donald Trump. Un eventual eşec al acestor tratative, înaintea alegerilor legislative parţiale care vor avea loc în luna noiembrie, ar afecta semnificativ scorul şi aşa modest la care se pot aştepta republicanii.
Székely Ervin, Rador
