Un articol de opinie publicat de New York Times şi atribuit unui responsabil de rang înalt din administraţia Statele Unite, care vorbeşte despre un nucleu de rezistenţă în cadrul Casei Albe faţă de politicile lui Donald Trump, stârneşte furia şi un şir de critici ale preşedintelui american. Donald Trump califică drept „laş” articolul în care autorul sub protecţia anonimatului scrie despre o „rezistenţă tăcută”, notează Huffington Post. „Dacă New York Times are un editorial anonim, îl puteţi crede?”, a întrebat preşedintele american în cadrul unei reuniuni la Casa Albă. The Washington Post face un sumar al editorialului arătând că – cităm – acesta „Îl descrie pe Trump ca lipsit de moralitate, critică stilul său impetuos de a conduce şi descrie o preşedinţie ‘cu două piste’, în care Trump acţionează conform capriciilor sale în timp ce mulţi dintre asistenţii săi încearcă să îi dezamorseze impulsurile greşite”.
Între timp, Statele Unite îşi anunţă decizia de a consolida relaţiile politice şi din domeniul securităţii cu India. Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, şi ministrul Apărării, James Mattis, se află la New Delhi, unde discută cu responsabili indieni un posibil acord privind sporirea vânzărilor de arme americane, notează Reuters. Şi comentează că cele două ţări încearcă să contrabalanseze influenţa crescândă a Chinei în Asia. The Washington Post aminteşte că vizita are loc pe fondul unor dispute legate de solicitarea Washingtonului ca India să nu mai cumpere petrol iranian şi un sistem rusesc de apărare aeriană. Potrivit The Times of India, acordul va ajuta autorităţile de la New Delhi „să obţină tehnologii de apărare de vârf din Statele Unite şi să acceseze reţele speciale de comunicaţii pentru a asigura interoperabilitatea între forţele americane şi cele indiene”.
Rămânând în registrul militar, presa internaţională scrie despre războiul din Siria şi aminteşte că preşedinţii Turciei, Rusiei şi Iranului se întâlnesc astăzi pentru a discuta situaţia de la Idlib. Publicaţia turcă Habertürk scrie că reprezentanţii celor trei stări garante ale procesului de la Astana se vor axa pe măsurile care trebuie luate pentru soluţionarea politică a conflictului. Este cea de a treia reuniune în format tripartit, după cea de la Soci, din noiembrie 2017, şi cea de la Ankara, din aprilie 2018. Făcând referire la situaţia din Siria, Habertürk reia declaraţiile preşedintelui Erdoğan, care a afirmat – cităm – „Parcelarea pe care au făcut-o unii din afara Siriei după interesele lor nu este valabilă şi pentru noi. Nu privim cu ochi buni aceste chirurgii de teritoriu”.
Nu putem vorbi de războiul din Siria fără a vorbi şi despre refugiaţi. În Germania, ministrul de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, consideră că „imigraţia este mama tuturor problemelor”. Potrivit Le Soir, el a afirmat că manifestanţii anti-imigraţie de la Chemnitz nu pot fi numiţi „nazişti”, cum s-a vehiculat în presă şi în anumite cercuri politice, ci „oameni furioşi” care s-au revoltat după uciderea unui bărbat în vârstă de 35 de ani în acest oraş din fosta RDG. „Declaraţiile lui Horst Seehofer apar în contextul în care partidul lui înfruntă pe 14 octombrie alegerile regionale, cu risc ridicat, în Bavaria. CSU este în pericol să piardă majoritatea absolută, în vreme ce extrema dreaptă, formaţiunea Alternativa pentru Germania ar putea avea un succes important”, comentează Le Soir.
În Republica Moldova, expulzarea a şapte cetăţeni turci, angajaţi ai unei unităţi de învăţământ şi acuzaţi de Ankara de conexiuni cu o reţea teroristă, reprezintă una dintre principalele teme dezbătute de presă. Președintele legislativului, Andrian Candu, a solicitat organizarea unor audieri parlamentare în acest caz, atrăgând atenţia asupra importanţei respectării drepturilor omului și normelor naționale și internaționale, scrie ziarul Timpul. Potrivit portalului Unimedia, Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova a anunțat că cei șapte cetățeni străini sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Amnesty International Moldova susţine în schimb că persoanele expulzate au fost reţinute abuziv şi riscă procese nedrepte în ţara lor, mai arată Unimedia.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
