Alegerile din Suedia sunt pe larg analizate de presa internaţională. Suedezii au învingători şi învinşi, dar niciun guvern, deci este timpul calculelor politice, constată Courrier International. Cu un scor strâns între principalele blocuri politice, voturile din afara ţării, care vor fi însumate miercuri, ar putea aduce unele modificări, opinează EUObserver. Încă nu se ştie cine va guverna ţara, deplânge cotidianul suedez Dagens Nyheter. Dincolo de acest haos electoral, una dintre principalele lecţii de învăţat de pe urma acestui scrutin este că rezultatul reprezintă o lovitură dură pentru cele două mari partide politice suedeze, crede Svenska Dagbladet, apreciind că social-democraţia suedeză va rămâne, totuşi, destul de puternică, în comparaţie cu alte partide social-democrate de pe continentul european. Însă The Wall Street Journal se teme că Suedia a devenit cea mai recentă ţară europeană care avansează spre dreapta, în timp ce criza migraţiei continuă să redefinească peisajul politic al continentului. Ce s-a întâmplat cu Suedia, farul social-democraţiei, paradisul statului-providenţă şi simbolul toleranţei? întreabă Le Monde şi răspunde: Explicaţia cea mai simplă duce inevitabil la criza refugiaţilor din 2015, care a ridicat brutal la 20% proporţia de străini. Este incontestabil un factor al creşterii extremei drepte, dar nu este singurul, adaugă Le Monde. Norvegia vecină, cu 15% străini, a reuşit să frâneze creşterea extremei drepte, însă idealismul suedez s-a lovit şi de şocul globalizării, în faţa căruia social-democraţii nu au reuşit să găsească răspunsuri cu privire la lipsa de securitate şi la criza de identitate, comentează ziarul francez.
În acelaşi timp, problemele legate de criza migraţiei continuă. ONU va trimite în Italia o echipă pentru a face evaluări asupra creşterii violenţei şi rasismului, a anunţat Michelle Bachelet, noul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, în deschiderea lucrărilor Consiliului ONU, şi a precizat că o altă echipă va fi trimisă, din motive similare, în Austria, anunţă Il Messaggero. Dar nu numai Italia şi Austria sunt în vizorul noului comisar al ONU, care a catalogat drept „iraţională” separarea copiilor de imigranţi de familiile lor, pusă în aplicare de administraţia Trump, la graniţa cu Mexicul, detaliază Il Messaggero.
Armata SUA îşi sporeşte contingentele în Germania, cu peste o mie cinci sute de soldaţi, într-o decizie elogiată de Berlin drept o demonstraţie de angajament faţă de securitatea Europei, informează Newsweek. Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că aceasta este şi o dovadă a legăturii strânse dintre Washington şi aliaţii săi europeni, citează Newsweek şi precizează că staţionarea forţelor americane suplimentare se va realiza până în 2020. Oficialii au ales să activeze noi unităţi în Germania, mai degrabă decât să le mute pe cele existente peste Atlantic, pentru a da un impuls doritei stimulări a puterii combatante, scrie Defense News.
Rusia lansează cel mai mare exerciţiu militar din istoria sa, în care sunt implicaţi, potrivit oficialilor armatei ruse, 300.000 de soldaţi, 36.000 de vehicule militare, o mie de avioane şi 80 de vase de război, într-un demers pe care NATO l-a denunţat drept „exersarea unui conflict la scară largă”, notează Ria Novosti. Manevrele cu o durată de o săptămână, cu participarea armatelor chineză şi mongolă, numit Vostok-2018, încep în estul Siberiei, într-un moment în care tensiunile dintre Moscova şi Occident sunt la apogeu, opinează Liberation. Cel mai mare exerciţiu militar rusesc post-Război Rece şi primul care este realizat împreună cu o ţară care nu a făcut parte din fostul bloc sovietic, China, este o demonstraţie de prietenie şi de forţă, ca şi de adâncire a legăturii strategice dintre Moscova şi Beijing, analizează Financial Times. Vostok-2018 coincide cu tratative între preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping, la Vladivostok, pe fondul unui efort concertat al Rusiei de a pivota spre est şi de a-şi îmbrăţişa puternicul vecin asiatic. Relaţia militară dintre Rusia şi China continuă să evolueze ca o progresie logică a aprofundării cooperării politice şi economice, crede The National Interest.
Premierul japonez Shinzo Abe s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, cu ocazia Forumului Economic de la Vladivostok, pentru a discuta, între altele, despre un tratat de pace postbelic între Tokyo şi Moscova, o misiune pe care el o consideră istorică, relatează Ria Novosti. Relaţiile dintre cele două ţări noastre s-au dezvoltat fără asperităţi în ultimii doi ani, a declarat Abe, confirmat de Putin, notează The Japan Times. În timp ce Japonia doreşte să construiască o relaţie de încredere, Rusia are în vedere atragerea de investiţii nipone în regiunea sa bogată în resurse, dar subdezvoltată, din estul îndepărtat, precizează The Japan Times. Cu ocazia vizitei sale de patru zile la Vladivostok, premierul nipon are programate întâlniri şi cu preşedintele chinez Xi Jinping, cu premierul sud-coreean Lee Nak-yon şi cu preşedintele mongol Khaltmaa Battulga. Totodată, la summit-ul Japonia-China programat pentru miercuri, Abe şi Xi urmează să discute despre amplificarea promovării relaţiilor lor, în acest an fiind marcată cea de-a 40-a aniversare a tratatului bilateral de pace şi prietenie, notează The Japan Times. Abe şi Xi doresc, între altele, promovarea cooperării bilaterale în cadrul iniţiativei de infrastructură transfrontalieră „O centură, un drum” a liderului chinez.
Cristina Zaharia, RADOR
