Luca Bistolfi, scriitor şi jurnalist italian din Torino, pasionat de cultura şi de tradiţiile româneşti, dar şi cunoscător al limbii române, vorbeşte într-un interviu acordat Agenţiei de Presă „Rador”, despre ultima sa carte publicată în Italia, care reprezintă o adevărată călătorie pe meleagurile mioritice.
Reporter: Domnule Bistolfi, aţi lansat de curând în Italia o carte despre România, intitulată „Crocevia d’Europa” („Răscrucea Europei”). Cum a luat naştere acest proiect şi despre ce este vorba în carte?
Luca Bistolfi: În realitate, de foarte mult timp vroiam să pun pe hârtie amintirile și notițele mele pe care le culesesem de-a lungul anilor, dar editurile italiene nu sunt receptive în ceea ce privește România. La un moment dat – într-adevăr a fost o clipă de nebunie din partea mea – am trimis un mesaj prin poșta electronică editurii Alpine Studio și după câteva săptămâni ne-am pus de acord. Aproape…
Reporter: Care este semnificaţia titlului „Crocevia d’Europa” („Răscrucea Europei”)?
Luca Bistolfi: La început, nu trebuia să fie acesta titlul, ci „Geniul Carpaţilor”. Vroiam să mă joc cu cuvintele, deoarece geniul nu s-ar fi referit numai la Ceaușescu, despre care – desigur – vorbesc în carte, dar și la “spiritul” României în întregime și în general. „Crocevia d’Europa” este luat și parafrazat de la G.I. Brătianu, care scrisese, referindu-se la poporul român: „Noi trăim la răspântie de drumuri…”. Chiar și pentru mine, România este inima Europei și a Eurasiei, o țară în care poți regăsi toate rădăcinile acestor două continente. În fapt, o altă variantă a titlului ar fi fost „Nel cuore d’Eurasia” („În inima Eurasiei”), dar în timpul discuțiilor cu editura și din motive (Doamne!) comerciale, a trebuit să schimb mult, prea mult.
Reporter: Cunoaşteţi foarte bine realitatea românească, vorbiţi limba română şi aţi călătorit adesea pe plaiurile mioritice. Ce mesaj doriţi să transmiteţi prin această carte şi cui îi este adresată?
Luca Bistolfi: Foarte simplu. Este mesajul pe care îl strig de acum aproape zece ani: România este o comoară din totale punctele de vedere, chiar dacă are și „găuri” foarte mari. Occidentalii care se vor duce acolo, dar numai dacă reușesc să-și părăsească prejudecățile, pot să intre într-o dimensiune mai apropriată de om și de natură.
Reporter: De unde vine legătura dumneavoastră cu România şi cum se vede ţara noastră prin ochii unui italian?
Luca Bistolfi: Nu vreau să stric plăcerea lecturii. Veți găsi toate explicațiile în carte. Adaug numai un detaliu aici: nu se poate vorbi de ochii unui italian, eu văd România cu ochii mei. Chiar dacă nu am pus în acest volum tot ce îmi doream să scriu, asta tot din motive comerciale. Totuși, poate că într-o carte viitoare… Cine știe?
Reporter: Care au fost cele mai mari provocări în scrierea şi publicarea cărţii? Ce anume v-a inspirat?
Luca Bistolfi: Cartea mea este, de fapt, un jurnal sintetic de călătorie. Inspirația? România însăși.
Reporter: Credeţi că se va schimba percepţia italienilor despre România după citirea cărţii dumneavoastră?
Luca Bistolfi: Aceasta nu este miza mea, deloc. Eu scriu, cine vrea să se intereseze, să poftească… Cine nu, pace. Eu nu sunt apărătorul sau avocatul acestei țări, și cu atât mai puțin stăpânul ei. Din momentul în care iese o carte pe piață, destinul ei și consecințele nu mai au nimic de-a face cu autorul. Romanii spuneau: “Habent sua fata libella”. Pot să spun încă un lucru: italienilor care vor să se ducă în România, această carte le poate fi un instrument util. Cu siguranță mai util decât un ghid, care este de obicei ceva „rece” şi obiectiv, totuși nu are o viziune adâncă. „Crocevia d’Europa”, din contră, este o carte scrisă cu pasiune.
Reporter: Ce regiune din România vă place cel mai mult şi cum v-au primit oamenii în nenumăratele vizite pe care le-aţi făcut la noi în ţară?
Luca Bistolfi: Dat fiind că eu gândesc în mod mai amplu și mă uit la România mai ales ca la o regiune a unui continent uriaș, adică Eurasia, putem schimba întrebarea: Care este regiunea Eurasiei care îmi place cel mai mult? Răspuns: România. Totuși dacă ar trebui să-mi aleg o zonă în care m-aș muta pentru a trăi, zic două locuri: Cluj, un oraș perfect pentru cine are cât de cât nevoie de dimensiunea urbană, dar care să nu fie prea aglomerată și gălăgioasă, și Maramureș pentru tradiții și natură. Culmea este că nu am scris nici un rând despre ultimul.
Autor: Oana Avram – RADOR
